Emmanuel Macron, candidatul organizaţiei civice „În Mişcare!“ („En marche!“, centru), și Marine Le Pen, liderul formaţiunii populiste Frontul Naţional, au luat parte la ultima dezbatere televizată din campania electorală pentru președinția Franței, cu trei zile înainte de turul decisiv de duminică. Dezbaterea a început agresiv, cu un schimb de acuze între cei doi candidați rămași în cursa pentru Palatul Elysee. Le Pen l-a acuzat pe Macron că nu dă dovadă de "patriotism economic" și a încercat să-l portretizeze drept un candidat al sistemului.
Macron a replicat că strategia contracandidatei lui este de a spune "multe minciuni", adăugând că Le Pen nu are propuneri concrete. "Poporul francez merită ceva mai bun de atât. Merită adevărul", a mai afirmat el. Le Pen a încercat să se erijeze în reprezentanta familiilor franceze, acuzându-l pe contracandidatul ei că ar vedea relațiile interumane doar din perspectiva beneficiilor economice, a dividendelor. Ea a prezentat o listă consistentă de beneficii pe care le propune, inclusiv mărirea pensiilor. Macron îi cere contracandidatei sale să explice de unde va obține fonduri pentru a finanța aceste planuri. Le Pen răspunde că ieșirea Franței din Uniunea Europeană ar aduce o mare parte din fondurile necesare. "Francezii au dreptul să nu fie luați drept imbecili", a afirmat Macron cu privire la planul propus de Le Pen pentru reformarea sistemului de pensii.
Un alt subiect major al dezbaterii a fost problema terorismului, Le Pen spunând că acest subiect este "complet absent" din programul contracandidatului ei și sugerând că Macron "tolerează terorismul islamic". Macron a replicat citând un islamist care a declarat că victoria lui Le Pen ar fi un adevărat cadou pentru mișcarea islamistă întrucât ar diviza țara și ar cauza un "război civil" în Franța.
Chestiunea viitorului Franței în Europa a fost un alt motiv de dezbateri aprinse, cu cei doi candidați pe poziţii diametral opuse.
Universități anti-Le Pen
O lovitură de ultimă oră pentru Le Pen este apelul lansat de numeroase universităţi din Franţa, în mediile de socializare online, prin care îndeamnă studenţii să nu voteze pentru candidatul formaţiunii populiste Frontul Naţional. Este vorba despre universităţi din Paris, Poitiers, Angers, Nanterre sau Bourgogne, care au postat apelurile electorale pe site-urile de socializare, dar au remis și mesaje direct în e-mailurile studenţilor. "Nu suntem în Turcia! În Franţa, profesorii universitari şi cercetătorii nu sunt îngrădiţi în niciun fel să îşi exprime public opiniile politice. Uimitor este că nu sunt mai mulţi decani care să procedeze la fel", a argumentat Yves Jean, preşedintele Universităţii Poitiers.