Nu există oraș în România în care să nu fie clădiri abandonate sau măcar un teren viran care să fie neîngrijit. S-ar putea ca, în curând, să vedem tot mai puține astfel de cazuri. Proprietarii unor astfel de imobile vor trebui să cântărească foarte bine dacă le convine să plătească impozite mai mari sau să investească în reabilitarea și întreținerea clădirilor. Scriam acum două luni despre o propunere a Asociației Municipiilor din România (AMR) conform căreia proprietarii care își lasă clădirile sau terenurile în paragină ar putea plăti impozite de până la cinci ori mai mari decât cei care au grijă de imobilele lor. Atunci, AMR a înaintat propunerea Guvernului, iar zilele trecute ministrul Finanțelor, Darius Vâlcov, a anunțat că și-a însușit-o și că o va include în Codul Fiscal, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2017. „Termenul este rezonabil pentru că, până la 1 ianuarie 2017, actualii proprietari își pot lua măsuri de prevenire: ori repară clădirile, ori le vând”, a declarat primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan, președinte al AMR. Răgazul acordat nu este benefic doar pentru proprietari, ci și pentru autorități, care, până atunci, trebuie să facă un inventar al terenurilor şi clădirilor lăsate în paragină. „Măsura este una foarte bună, pentru că reprezintă o impulsionare a proprietarilor să îngrijească imobilele aflate în paragină. Însă trebuie stabilit foarte clar în lege cine va face constatările și în baza căror documente“, a declarat, la rândul său, directorul executiv al Serviciului Public de Impozite și Taxe Constanța, Virginia Uzun.

            CUȚITUL DIN OSUL PRIMARILOR Cum au ajuns autoritățile să propună astfel de măsuri? Știm cu toții că impresia pe care o lasă un oraș, cu atât mai mult cu cât vorbim despre cele turistice, reprezintă cartea de vizită a localității respective. Dacă vrei ca orașul să fie vizitat de cât mai multe persoane, fă în așa fel încât urbea să fie curată și plăcută ochiului, să te atragă nu doar cu obiectivele turistice sau cu locurile lăsate de mama natură. „Suntem interesați să eliminăm petele de pe obrazul localităților românești. Măsura nu urmărește să aducă bani în plus la bugetul local, ci să rezolve problema clădirilor și terenurilor abandonate, proprietarii fiind obligați fie să le repare, fie să le vândă, fie să discute o soluție de finanțare cu primăria pentru a le putea reabilita“, a mai spus Bolojan. El a explicat că nu este musai ca în fiecare localitate impozitele să fie majorate de cinci ori, ci fiecare administrație locală va decide cât și cum va acționa împotriva celor care își lasă proprietățile în paragină. „Vrem să fie creat cadrul legal pentru ca, ulterior, autoritățile locale să poată interveni și penaliza cum cred de cuviință pe cei care nu au grijă de proprietățile lor. Nu este posibil ca în mijlocul unui oraș să se vadă buruienile atât de mari încât să depășească o construcție învecinată“, a mai spus Bolojan. Măsura este cu atât mai bună în stațiunile turistice vechi, pentru că acolo există multe clădiri ai căror proprietari ori sunt foarte bătrâni și nu își pot permite întreținerea, ori nu mai locuiesc în acea urbe și nu le mai pasă. „Trebuie găsită o soluție prin care proprietarii să fie stimulați în vreun fel sau susținuți în acest demers al reabilitării, pe de o parte, sau, pe de altă parte, cei care nu le pot întreține să le redea circuitului economic“, a declarat, la rândul său, primarul orașului Techirghiol, Adrian Stan. Se mai naște, însă, o întrebare. Ce se va întâmpla cu acele clădiri și terenuri care sunt în proprietatea statului care sunt lăsate în paragină? Cine va fi tras la răspundere în acest caz, pentru că știm cu toții că, în general, statul este foarte exigent cu oamenii de rând, însă e foarte permisiv atunci când vine vorba de responsabilitățile care îi cad în sarcină.