Miniştrii Mediului din nouă ţări, inclusiv România, Franţa, Germania şi Marea Britanie, au fost convocați, marți, la un ”summit” pe tema calităţii aerului, la Bruxelles, aceste țări fiind considerate „cei mai slabi elevi în Europa în acest domeniu“, scrie AFP, potrivit news.ro. Aceasta este ”ocazia ultimei şanse (ca miniştrii) să găsească soluţii”, a rezumat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene (CE) Margaritis Schinas cu o zi înainte de această reuniune. Poluarea aerului este considerată responsabilă de peste 400.000 de morţi premature pe an în UE, fără a-i pune la socoteală pe europenii care sunt afectaţi de boli respiratorii şi cardiovasculare, comisia estimând că ea costă economia blocului comunitar peste 20 de miliarde euro pe an. Altfel, Curtea de Justiţie a UE (CJUE) va fi sesizată, a avertizat Bruxellesul, care a transmis notificări diverselor capitale, de mai mulţi ani, în cadrul acestei ”proceduri de infringement”. ”În vederea scăderii acesei cifre, trebuie ca statele membre să se conformeze limitelor emisiilor cărora şi-au dat acordul. În caz contrar, Comisia, în calitate de gardian al tratatelor, va trebui să ia măsurile adecvate”, a avertizat Schinas.

Cele nouă ţări convocate - Germania, Spania, Franţa, Ungaria, Italia, Cehia, România, Marea Britanie şi Slovacia - depăşesc cu regularitate limitele emisiilor destinate să protejeze sănătatea europenilor în privinţa a doi poluanţi-cheie, şi anume particulele fine (PM10) şi dioxidul de azot (NO2). În pofida avertismentelor repetate ale Comisiei, de mai multe luni, chiar de ani în cazul unora, aceste ţări nu au reintrat în norme, deplânge CE. O trimitere în faţa justiţiei europene ”va avea loc după o perioadă îndelungată, prea îndelungată vor spune unii, în cursul căreia noi ne-am propus ajutorul, am dat sfaturi şi am lansat avertismente”, a declarat comisarul european însărcinat cu Mediul Karmenu Vella. Deoarece în cazul Bulgariei şi Poloniei, de asemenea vizate în privinţa poluării cu particule, nu sunt convocate, deoarece în cazul acestora pasul a fost deja făcut, iar CJUE a fost deja sesizată.

PRESIUNI FĂRĂ REZULTATE

”De mai mulţi ani, Comisia încearcă să exercite presiuni asupra statelor, lăsând să planeze ameninţarea unei amenzi record impuse de CJUE, însă cu ce rezultat?”, şi-a exprimat nemulţumirea eurodeputata franceză din grupul Verzilor Karima Delli, citată într-un comunicat. Acest tip de procedură poate conduce la sancţiuni financiare.

Și alte state se află în vizorul Comisiei, însă dispun încă de o anumită marjă de manevră înainte să fie trimise în faţa Curţii. În total, 23 din cele 28 de state membre depăşesc normele de calitate a aerului, potrivit Comisiei - 16 dosare au fost deschise în cazul particulelor, 13 în cazul dioxidului de azot şi unul în cazul dioxidului de sulf. Problema afectează 130 de oraşe din Europa. Eurocities - organizaţia din care fac parte 140 cele mai mari oraşe din Europa - speră măsuri ”clare şi transparente” ale statelor la finalul reuniunii. ”Cea mai mare parte a oraşelor îşi aduc contribuţia, însă avem nevoie ca liderii europeni şi naţionali să-şi respecte partea lor de învoială”, a declarat secretara generală Anna Lisa Boni. În urmă cu aproape un an, când CE a lansat un ”ultim avertisment” către cinci state - Franţa, Germania, Marea Britanie, Spania şi Italia - cu privire la dioxidul de azot, s-au sugerat totodată măsuri precum ”reducerea volumului global al traficului”, ”trecerea la maşini electrice” sau ”reducerea emisiilor vehiculelor cu motoare diesel”.