Flota rusă la Marea Neagră ar fi dat ultimatum forţelor ucrainene din Crimeea să se predea până în această dimineaţă la ora locală 5.00, altfel vor fi luate cu asalt, potrivit unor surse de la Ministerul ucrainean al Apărării. Aseară, flota rusă din Marea Neagră a negat informaţiile cu privire la ultimatumul dat unităţilor militare ucrainene din Crimeea. O nouă reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate ONU pe tema crizei din Ucraina, convocată la iniţiativa Rusiei, a avut loc aseară, la New York, începând de la ora 15.30 (22.30, ora României). Serghei Narîşkin, preşedintele Dumei de Stat, Camera Inferioară a Parlamentului rus, consideră că, în acest moment, nu este necesară o intervenţie militară rusă în Ucraina. Sâmbătă, Duma de Stat din Rusia i-a cerut preşedintelui Vladimir Putin să adopte ”măsuri pentru protejarea prin toate mijloacele a locuitorilor regiunii autonome pro-ruse Crimeea”.

”Intervenţia rusă în Ucraina reprezintă o ameninţare la adresa securităţii în Europa şi în lume”, i-a transmis secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, ministrului rus al Apărării, Serghei Şoigu. ”Chuck Hagel a subliniat că Rusia riscă intensificarea instabilităţii regionale, izolarea pe plan internaţional şi amplificarea tensiunilor asupra securităţii la nivel european şi global”, a comunicat Pentagonul. Secretarul de Stat american, John Kerry, este aşteptat astăzi la Kiev, pentru consultări. Rusia a catalogat, ieri, drept inadmisibile ameninţările lui Kerry, care a denunţat ”invadarea Ucrainei de către Rusia”, adăugând că aceasta riscă să fie exclusă din cadrul G8.

Guvernul german a anunţat, duminică seara, că preşedintele rus, Vladimir Putin, a acceptat, în timpul unei conversaţii cu cancelarul Angela Merkel, crearea unui grup de contact pentru a iniţia dialogul politic mediat de OSCE în vederea soluţionării crizei din Ucraina. Merkel i-a spus preşedintelui SUA că ”Putin a pierdut controlul realităţii”. Aflat în Germania, fostul oligarh rus Mihail Hodorkovski, eliberat în decembrie 2013, după zece ani de detenţie, a propus să se deplaseze în Ucraina, pentru a juca rolul de mediator în vederea evitării unui război civil.

INTIMIDAREA CONTINUĂ Ieri, zece elicoptere de luptă şi opt avioane de transport ruseşti au aterizat în Crimeea, fără ca Ucraina să fie informată, contrar acordurilor între cele două ţări cu privire la statutul Flotei ruse la Marea Neagră, staţionată în Crimeea, care prevăd ca Kievul să fie informat cu 72 de ore înaintea unor asemenea mişcări de trupe. De la 1 martie, patru nave de război ruse din cadrul Flotei la Marea Baltică au pătruns în portul Sevastopol. Baza aeriană tactică 204 a Forţelor Aeriene ale Ucrainei, echipată cu 45 de avioane de vânătoare şi patru avioane de instrucţie, a trecut, ieri, sub comanda republicii autonome Crimeea, care nu recunoaşte Guvernul de la Kiev. Executivul pro-rus local a precizat că la baza aeriană sunt peste 800 de soldaţi, cu care numărul total al militarilor Forţelor Armate ale Ucrainei care au trecut de partea poporului Crimeii se apropie de 6.000. Trupe ruse, care au preluat practic controlul asupra întregii peninsule Crimeea, înconjoară singurele două posturi ale Poliţiei de Frontieră ucrainene care au rămas în mâinile unor persoane loiale Guvernului de la Kiev, printre care aeroportul din Simferopol, capitala republicii autonome. Ruşii controlează şi restul punctelor de frontieră din Crimeea, precum şi sediul Serviciului statal al poliţiştilor de frontieră (SEG) din Ucraina în această regiune. Au preluat, de asemenea, controlul total asupra portului Kerci, conexiune maritimă între Crimeea şi Rusia prin strâmtoarea Kerci. În noaptea de duminică spre luni, avioane militare ruseşti au violat în două rânduri spaţiul aerian al Ucrainei, deasupra Mării Negre. Forţele aeriene ucrainene au lansat un avion de interceptare Suhoi SU-27 şi au împiedicat astfel orice fel de acţiuni provocatoare, potrivit Ministerului Apărării de la Kiev. Nave militare ruseşti şi echipaje ale Pazei de Coastă au efectuat, ieri, exerciţii cu muniţie reală în Marea Baltică, în largul coastelor enclavei Kaliningrad, în apropiere de Polonia, de ţările baltice, de Germania şi Suedia. La exerciţiile din Marea Baltică participă militari, tancuri, nave militare, inclusiv submarine şi sisteme de artilerie.

CEA MAI MARE CRIZĂ Miniştrii de Externe din UE ameninţă Rusia cu revizuirea relaţiilor bilaterale, dacă Moscova nu va lua măsuri pentru detensionarea crizei din Ucraina. ”Situaţia din Ucraina este cea mai mare criză pe care a traversat-o Europa în secolul XXI”, consideră ministrul britanic de Externe, William Hague, aflat la Kiev. Hague a declarat că Rusia a preluat controlul operaţional al Crimeei şi că intervenţiile sale au creat o situaţie foarte tensionată şi periculoasă.

VARIANTE NATO DE... REACŢIE RAPIDĂ Un expert în domeniul securităţii internaţionale, Ian Brzezinski, afirmă că o mobilizare a forţei de intervenţie rapidă a NATO se află printre patru opţiuni pe care Alianţa Nord-Atlantică este necesar să le ia în considerare în vederea consolidării securităţii ucrainene, într-un material adresat Consiliului Nord-Atlantic, organul de conducere al Alianţei. O asemenea evoluţie implică trimiterea de nave NATO la Marea Neagră. Potrivit unei postări pe blogul Atlantic Council, un think-tank cu sediul la Washington, cele patru propuneri ale lui Brzezinski sunt: o asistenţă în domeniul securităţii, incluzând armament antitanc, rachete sol-aer, muniţie, în contextul interacţiunilor armatei ucrainene cu NATO în cadrul Programului Parteneriat pentru Pace, al găzduirii unor exerciţii NATO şi participării la exerciţiul Steadfast Jazz în Polonia; mobilizarea unor capabilităţi de supraveghere NATO în Ucraina, senzori şi sisteme pasive care nu ameninţă Rusia, ci oferă informaţii despre prezenţa şi mişcarea forţelor ruse pe teritoriul ţării. A treia propunere este activarea Forţei de Reacţie NATO (NRF), în baza angajamentului preşedintelui american, Barack Obama, faţă de o contribuţie americană la această forţă, care poate mobiliza imediat o componentă terestră a unei brigăzi, susţinută de elemente aeriene de luptă şi susţinere, dar şi forţe speciale, între alte capabilităţi. NRF poate fi activată sub pretextul unui exerciţiu la baza comună de antrenament din Polonia, la fel cum Rusia a iniţiat un exerciţiu major în paralel cu lansarea unei incursiuni în Crimeea. A patra propunere a expertului vizează mobilizarea unor forţe navale NATO în Marea Neagră, NRF incluzând o componentă maritimă care, împreună cu alte active navale aparţinând NATO, poate fi mobilizată pentru consolidarea intereselor aliaţilor şi partenerilor la Marea Neagră.

FLOTA RUSĂ DE LA MAREA NEAGRĂ, BUNĂ DE SPERIAT VECINII MICI Armata rusă s-a instalat în Crimeea în urmă cu peste 200 de ani, după ce ţarina Ecaterina a II-a a construit o bază navală la Sevastopol, iar în prezent, Rusia plăteşte chirie Ucrainei pentru găzduirea unei flote cu care intimidează... vecinii mici, dar nu face faţă NATO, relatează ”Washington Post”. După dizolvarea fostei Uniuni Sovietice, în 1991, Rusia şi Ucraina s-au înfruntat în mai multe rânduri pe tema împărţirii Flotei la Marea Neagră, în prezent Moscova folosind-o mai degrabă pentru a-şi intimida vecinii mici decât pentru a purta un război adevărat, potrivit profesorului Mark Galeotti de la Universitatea din New York, un expert în probleme de securitate şi autorul cărţii ”Russian Security and Paramilitary Forces Since 1991”.

Flota la Marea Neagră nu este prea impresionantă ca forţă de luptă, apreciază Galeotti, vasele principale fiind construite pentru a lupta cu alte nave, ele fiind folositoare doar într-un război naval. Din flotă fac parte, între altele, un crucişător lansator de rachete învechit - „Moskva“, un crucişător mare de război antisubmarin foarte depăşit, un distrugător şi două fregate care sunt mai polivalente, nave pentru debarcare şi un submarin de atac cu propulsie diesel, potrivit profesorului. ”Nu este o forţă prea puternică”, subliniază el, adăugând că ”Marina italiană o poate distruge singură”. Armata rusă, per ansamblu, dispune de o capabilitate moderată, în opinia sa. ”Nu se află la nivelul armatelor americană, britanică sau germană, dar este mai bună ca în anii '90”, declară Galeotti, subliniind că ”forţele ruse sunt bune pentru intimidarea vecinilor mici, dar nu ar fi eficiente împotriva NATO şi nu ar putea înfrânge China”. ”Flota rusă la Marea Neagră a fost oarecum valoroasă împotriva Georgiei, pentru că lupta cu o marină mică”, apreciază el, adăugând că ”armata rusă ar putea pătrunde pe teritoriul Ucrainei, dar va avea loc un război şi ucrainenii sunt mai pregătiţi decât au fost georgienii în august 2008”. ”Dacă Rusia ar fi vrut să cucerească Crimeea ar fi făcut-o, însă acest lucru nu i-ar aduce nimic. Este o manevră politică dură prin care Moscova vrea să se asigure că Kievul ia în considerare interesele Rusiei”, apreciază Mark Galeotti.

GAZELE, ETERNA PROBLEMĂ Rosneft, cea mai mare companie petrolieră din Rusia, controlată de stat, ar putea cumpăra rafinăria din Odesa, Ucraina, preluată de banca rusă VTB, controlată tot de stat, în contul unor datorii neplătite de compania unui milionar ucrainean. Rosneft controlează deja rafinăria Lîsîceansk, a doua ca mărime din Ucraina. Rafinăria din Odesa a fost vândută de grupul LUKOIL, al doilea mare producător de petrol din Rusia, companiei ucrainene VETEK, anul trecut. VETEK, controlată de milionarul ucrainean Serghii Kurcenko, s-a dezvoltat rapid în perioada în care Ucraina a fost condusă de preşedintele Viktor Ianukovici, înlăturat de la putere în februarie. Rosneft a ajuns, săptămâna trecută, la un acord cu VTB asupra rafinăriei cu o capacitate de 3,6 milioane de tone de petrol pe an (70.000 de barili pe zi), iar vânzarea ar putea fi încheiată în scurt timp. Conducerea rafinăriei a informat săptămâna trecută că ar putea suspenda activitatea în martie, pentru lucrări de întreţinere. De asemenea, a informat că procesează petrol din stocurile proprii şi nu se aşteaptă să fie aprovizionată în viitorul apropiat. Ucraina a crescut importurile de gaze naturale din Rusia, în ultimele zile, a declarat un purtător de cuvânt al companiei de stat Ukrtransgas, în contextul avertismentelor că grupul rusesc de stat Gazprom ar putea renunţa la discountul oferit statului ucrainean, anul trecut.