„Sărbătoarea Recoltei şi a Vinului Dobrogean” de la Pavilionul Expoziţional din staţiunea Mamaia se apropie de final. După două săptămâni în care pragul Pavilionului Expoziţional a trecut de zecii de mii de persoane, venite din toate colţurile judeţului, sâmbătă şi duminică sunt ultimele două zile în care constănţenii se mai pot aproviziona cu alimente tradiţionale româneşti, mai ales că, în aceste ultime două zile de târg, mulţi dintre comercianţi au anunţat că vor mai lăsa şi din preţuri, în special la legume. În afara producătorilor agricoli, procesatorii de carne din nordul ţării aşteaptă, la rândul lor, să vândă ultimele preparate afumate. Maramureşenii oferă pastramă la preţul de 40 de lei/kg, muşchiuleţ - 40 de lei/kg, costiţă - 25 de lei/kg, cârnaţi de casă - 30 de lei/kg, slănină - 25 de lei/kg, însă, după cum spun procesatorii, preţurile nu sunt bătute în cuie. Alături de ei sunt şi procesatorii preparatelor din lapte, care oferă caşcavalul la 35 de lei/kg şi brânză de burduf la 35 de lei/kg, telemeaua de oaie la 20 de lei/kg, telemeaua de capră la 16 lei/kg, telemeaua de vacă la 15 lei/kg, brânza dulce la 12 lei/kg. De asemenea, producătorii licorilor bahice îşi aşteaptă, la rândul lor, clienţii pentru a cumpăra vin şi must din podgoriile dobrogene.

O prezenţă inedită la această ediţie a „Sărbătorii Recoltei şi a Vinului Dobrogean” a fost standul fostului vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Radu Comănici, care a dat politica pe agricultură. După ani buni de „războaie politice”, Radu Comănici s-a retras în satul părinţilor săi din judeţul Constanţa, Cheia, unde are o impresionantă fermă pomicolă. Şi, ca orice agricultor care se respectă, Radu Comănici nu a putut lipsi de la această ediţie a târgului, venind cu cele mai alese produse ale sale: gutuile. „Sunt sută la sută naturale, nefiind tratate cu chimicale. Sunt recoltate de la ferma mea de la Cheia, Bujorul Galben, unde am diverse culturi, inclusiv de meri. Este prima dată când vin la târg, dar acum este doar o sondare a pieţei pentru a putea trece la procesare. În ceea ce priveşte trecerea bruscă de la politică la agricultură, consider că omul, în viaţă, trebuie să fie capabil de multe lucruri şi nu cred că este o ruşine să munceşti pământul”, a spus Radu Comănici.