BANGLADESH
Naufragiu
Un feribot care transporta în jur de 100 de persoane s-a scufundat într-un râu din estul Bangladesh, joi, înregistrându-se cel puţin 13 morţi, în timp ce zeci de alte persoane sunt încă dispărute. eful poliţiei locale, Jamil Ahmed, a declarat că sătenii şi salvatorii au scos 13 cadavre din râul Meghna din Brahmanbaria, iar scafandrii caută în continuare şi alte victime. Mulţi pasageri au reuşit să înoate la mal după accident, dar numărul celor dispăruţi este încă neclar. Feribotul se pare că s-a scufundat după ce a lovit epava unui alt feribot de marfă care s-a scufundat în zonă în urmă cu câteva zile, a declarat Ahmed. Acesta a afirmat că poliţia va investiga accidentul, care a avut loc la 80 de kilometri la est faţă de capitala Dhaka. Accidentele de feriboturi, apărute de multe ori din cauza aglomerării, sunt des întâlnite în Bangladesh, o ţară deltaică cu 150 de milioane de locuitori.
BELARUS
Democraţie în exces
Atentatul comis în metrolul din Minsk şi soldat cu 13 morţi a fost consecinţa unei democraţii excesive, a declarat liderul belarus, Aleksandr Lukaşenko. „Noi, cei la putere, suntem primii vinovaţi. Înainte de alegerile prezidenţiale, ne-am democratizat în aşa o măsură, încât pe mulţi i-a luat ameţeala”, a afirmat liderul de la Kiev. Acesta a amintit că a avertizat pe atunci că o libertate totală şi o democraţie fără limite nu vor rămâne fără consecinţe. „Am creat în societate o atmosferă ale cărei rezultate le vedem acum”, a subliniat preşedintele belarus. Aleksandr Lukaşenko a spus că a permis înainte de alegeri instalarea acestei atmosfere de democraţie excesivă numai pentru a fi pe placul Occidentului. De asemenea, a declarat că reprezentanţii opoziţiei s-au putut exprima liber, în direct, la televiziune. „Dar ce au spus ei? Să-l ucidem pe preşedinte. Şi totul a fost transmis de canalele care au difuzat mereu, în vremurile normale, informaţii obiective”, a semnalat preşedintele Lukaşenko.
UNGARIA
Măsuri dure
Guvernul maghiar pregăteşte o legislaţie pentru a pune capăt activităţilor grupurilor parlamilitare de extremă-dreaptă, a anunţat ministrul de Interne, Sandor Pinter. Comentariile sale vin după ce un consiliu local din estul ţării, controlat de Jobbik, partid de extremă-dreaptă, şi-a lansat propria jandarmerie. Liderul Jobbik, Gabor Vona, afirma miercuri că iniţiativa consiliului din Tiszavasvari este de o importanţă istorică. Termenul „jandarmerie” are o conotaţie negativă pentru mulţi din Ungaria. O forţă de poliţie cu acelaşi nume a fost instrumentală în deportarea a sute de mii de evrei ungari în lagărele naziste. Jobbik a obţinut 17% din voturi la alegerile generale din 2010 şi este susţinut mai ales în estul Ungariei, regiune cu mulţi romi, unde partidul continuă campania împotriva infracţiunilor ţiganilor.
SIRIA
Un nou guvernator
Preşedintele sirian Bashar al-Assad a numit un nou guvernator pentru oraşul Homs, după ciocnirile dintre forţele de securitate şi protestatari în acest oraş. Ghassan Mustafa Abdelal îl înlocuieşte pe Iyyad Ghazal, demis după apelurile la retragere din cauza acuzaţiilor de corupţie. Unităţi militare au fost staţionate în Homs. Zeci de persoane au murit săptămâna aceasta în ciocnirile cu forţele de securitate în Homs, al treilea oraş ca mărime al Siriei. Activiştii au chemat online la proteste după rugăciunea de vineri, cerând demisia preşedintelui al-Assad. Secretarul de stat american a condamnat violenţele comise de Guvernul sirian şi a chema la oprirea arestărilor arbitrare şi a torturării prizonierilor.
SUA
Pedeapsa capitală
Procurorii militari au recomandat pedeapsa cu moartea pentru Abd al-Rahim al-Nashiri, presupusul organizator al atentatului din anul 2000 vizând vasul american USS Cole. Atentatul vizând USS Cole s-a soldat cu moartea a 17 militari şi rănirea altor 47. Al-Nashiri este acuzat şi că a pus la punct atentatul eşuat vizând vasul USS The Sullivans, din acelaşi an. Dacă cererea va fi aprobată, aceasta va fi prima pedeapsă cu moartea în noul sistem judiciar militar. Ultima execuţie militară a avut loc în anul 1961 şi a vizat un soldat american acuzat că a violat şi a încercat să ucidă o fată austriacă. Anunţul făcut de Departamentul Apărării este un semnal că dosarul lui al-Nashiri, de origine saudită, va fi judecat de o comisie militară. Unul dintre cei consideraţi cei mai periculoşi deţinuţi acuzaţi de terorism, el se află de ani de zile la baza americană Guantanamo, din Cuba. Al-Nashir neagă că ar fi făcut parte din al-Qaida şi susţine că îi ştia pe autorii atacului pentru că a avut legături de afaceri cu ei, în industria pescuitului.
PAKISTAN
Acuzaţii şi suspiciuni
Amiralul american Mike Mullen a acuzat serviciile pakistaneze de informaţii că au legături cu militanţii ce atacă trupele din Afganistan. Acesta a declarat că serviciile pakistaneze au legături de multă vreme cu o grupare militantă condusă de insurgentul afgan Jalaluddin Haqqani. Amiralul Mullen a făcut declaraţia când a sosit la Islamabad, miercuri. Oficialii pakistanezi au negat acuzaţia. Analiştii americani susţin că reţeaua lui Haqqani are baza în Pakistan din 2001 şi că serviciile pakistaneze exercită o influenţă considerabilă asupra ei. Amiralul Mullen a mai spus că susţinerea acordată de agenţie reţelei rămâne nucleul celei mai dificile părţi a relaţiilor bilaterale.
AUSTRALIA
Revoltă la centrul de imigranţi
Persoane aflate într-un centru pentru imigranţi din Sydney s-au revoltat şi au incendiat nouă clădiri. Protestatarii din centrul Villawood au aruncat cu ţigle şi alte obiecte în pompieri, împiedicându-i să stingă incendiul. Revolta a început cu un protest pe acoperiş organizat de două persoane, dar s-a extins, incluzând circa o sută de persoane miercuri noapte. Protestele la centrele pentru imigranţi din Australia au devenit frecvente, pe măsură ce numărul solicitanţilor de azil creşte. Nicio persoană nu a fost rănită în Villawood. Ministrul Imigraţiei, Chris Bowen, a spus că cererile de azil depuse de participanţii la revoltă fusese respinse cu ceva vreme în urmă. În Villawood se află imigranţi sosiţi pe mare, dar şi persoane aflate deja în Australia, dar care şi-au încălcat vizele sau acestea le-au fost anulate.
RUSIA
Influenţă negativă
Cazul fostului director general al Iukos, Mihail Hodorkovski, a afectat investiţiile externe şi climatul de afaceri din Rusia, a declarat un lider al comunităţii de afaceri ruse. Preşedintele Sindicatului rus al industriaşilor şi antreprenorilor, Aleksandr Şokin, a declarat că opinia investitorilor privind sistemul legal din Rusia a fost afectată de acuzaţii privind încălcări de procedură şi folosirea selectivă a legii în timpul celui de al doilea proces al lui Hodorkovski. În luna decembrie, Mihail Hodorkovski şi partenerul său de afaceri, Platon Lebedev, au primit încă şase ani de închisoare, fiind declaraţi vinovaţi de furtul a milioane de tone de petrol de la compania Iukos. Cei doi serviseră deja opt ani de închisoare pentru fraudă. Purtătorul de cuvânt al premierului Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a spus la începutul lunii martie că al doilea dosar vizându-l pe fostul magnat al petrolului nu a avut niciun impact major asupra climatului de investiţii din Rusia. Acuzaţiile vizându-l pe Mihail Hodorkovski sunt considerate motivate politic, după ce acesta a susţinut mişcarea de opoziţie din ţară.