UNGARIA

Şofer român condamnat

Un şofer român care a provocat, în octombrie 2011, un accident soldat cu 14 morţi, în Ungaria, a fost condamnat, ieri, la şapte ani de închisoare, de o instanţă din Szeged. 14 cetăţeni români, inclusiv o fetiţă de 6 ani, un băieţel de 8 ani şi patru femei, au murit în accidentul petrecut pe autostrada M43 din sudul Ungariei, pe 30 octombrie 2011. Şoferul în vârstă de 31 de ani, având domiciliul în Arad, nu va avea voie să conducă timp de şapte ani şi nu va avea dreptul să intre pe teritoriul Ungariei, timp de cinci ani după ispăşirea pedepsei. Şoferul, rănit în accident, a fost prezent în sala instanţei din Szeged, în cârje. Pe 30 octombrie 2011, românul se afla la volanul unui autotren care transporta lemn din Arad către Germania. Pe o autostradă din Ungaria, TIR-ul a derapat de pe banda sa de mers într-o curbă, a rupt bara care desparte cele două sensuri de mers, s-a răsturnat şi a intrat în coliziune frontală cu microbuzul care venea din sens opus, înmatriculat tot în România.

ISRAEL

Accident sau atentat?

Cel puţin şase oameni au murit, iar peste zece au fost răniţi într-un accident rutier care a implicat un camion şi mai multe autoturisme produs, ieri după-amiază, în oraşul israelian Haifa, relatează ziarul ”Haaretz”. Doi dintre răniţi sunt în stare critică. Poliţia a comunicat că nu exclude nicio posibilitate, inclusiv cea a unui atac terorist. Conform martorilor, şoferul unui camion a pierdut controlul volanului sau a intrat intenţionat în mai multe maşini şi în pietoni. Unul dintre vehiculele implicate în incident a luat foc din cauza impactului.

SUA

Ameninţare cu bombă la Casa Albă

Potrivit ziarului ”The Washington Post”, un bărbat originar din statul Pennsylvania a parcat un vehicul de teren în apropierea Casei Albe şi i-a transmis unui agent al Secret Service că în vehicul este o bombă pe cale să explodeze. Incidentul a avut loc ieri dimineaţă. Serviciile pirotehnice au blocat circulaţia pe străzile din apropierea Casei Albe, precum şi o intrare la metrou, verificând toate vehiculele staţionate în împrejurimi. Nu a fost găsit niciun dispozitiv exploziv. Suspectul, Krzysztof Wasik, în vârstă de 44 de ani, a fost arestat sub acuzaţia de activităţi teroriste şi proferare de ameninţări.

ITALIA

Amendă după naufragiul Concordia

Compania Costa Crociere, proprietară a navei Concordia care a naufragiat în urmă cu 15 luni în apropierea insulei Giglio (Toscana), accident soldat cu moartea a 32 de persoane, a fost condamnată, ieri, la o amendă de un milion de euro, la sfârşitul unei proceduri de negociere. Un tribunal din Grosseto, Toscana, care s-a ocupat de acest caz, a acceptat cererea pedepsei negociate depusă de companie în februarie şi a condamnat Costa Crociere la această amendă. Compania proprietară a luxosului pachebot a scăpat astfel de un eventual proces penal, iar familiile victimelor naufragiului nu pot acum decât începe o urmărire civilă împotriva sa. Compania şi-a recunoscut responsabilitatea administrativă pentru că angajaţii săi sunt consideraţi ca fiind la originea naufragiului. Nava de croazieră Costa Concordia, un pachebot de 300 de metri, cu o greutate de 112.000 de tone, la bordul căreia se aflau 4.229 de persoane, dintre care 3.200 de pasageri din 60 de ţări, a eşuat în noaptea de 13 ianuarie 2012, în apropiere de mica insulă Giglio din arhipelagul regiunii Toscana, după ce s-a lovit de o stâncă, la 300 de metri de ţărm. Naufragiul, considerat unul dintre cele mai grave accidente din istoria marinei italiene, s-a soldat cu 32 de morţi, iar cadavrele a două persoane nu au fost încă descoperite.

CIPRU

Guvernatorul Băncii Centrale, investigat

Parlamentul de la Nicosia a decis ieri să deschidă o investigaţie împotriva guvernatorului Băncii Centrale cipriote, Panikos Dimitriadis, care este bănuit că ar fi ascuns informaţii legate de transferurile de bani efectuate de băncile cipriote, care au acum nevoie de ajutor financiar. Scopul investigaţiei este de a se afla de ce Banca Centrală a trimis Parlamentului numai lista transferurilor de bani mai mari de 100.000 de euro efectuate cu 15 zile înainte suspendării activităţii băncilor, măsură luată luna trecută, pentru a preveni retragerile masive, ca urmare a propunerii de impozitare a depozitelor bancare prevăzută în planul de salvare a Ciprului. Solicitarea Parlamentului trimisă Băncii Centrale a făcut referire la acest tip de depozite retrase în ultimul an. De asemenea, se va verifica dacă lista furnizată de Banca Centrală este completă şi dacă Dimitriadis a ascuns informaţii din raportul întocmit de compania Alvarez & Marshall, însărcinată cu elucidarea cauzelor care au obligat cele două mari bănci ale Ciprului să solicite ajutor financiar. Preşedintele Parlamentului, Yiannakis Omiru, a afirmat că, dacă se vor constata nereguli în activitatea guvernatorului, cazul va fi trimis justiţiei.

GRECIA

Proteste violente

Locuitori din satul grec Ierissos au devastat postul de poliţie local, după ce ieri dimineaţă, două persoane suspecte de atacarea complexelor miniere aparţinând grupului aurifer canadian Eldorado Gold au fost arestate, a anunţat Ministerul grec al Ordinii Publice. În acest sat, unde mai mulţi locuitori se opun de câţiva ani proiectului grupului canadian vizând exploatarea minei de aur, atacul a reprezentat o ripostă faţă de arestarea pe timpul nopţii a două persoane suspecte de vandalizarea complexelor miniere în februarie. Sute de locuitori din regiune, scandând ”CRS şi poliţiştii sunt criminali”, s-au adunat de dimineaţă în faţa tribunalului din localitatea apropiată Poligyros, pentru a aştepta aducerea celor două persoane arestate la judecătorul de instrucţie. Potrivit unei surse judiciare, cei doi suspecţi erau urmăriţi pentru infracţiuni grave, între care constituirea unei organizaţii criminale, tentativă de omor şi folosirea de explozivi. Aproximativ 40 de persoane au participat la raidul efectuat, în februarie, împotriva complexelor miniere aparţinând Eldorado Gold. Hotărârea Guvernului de a acorda grupului canadian dreptul de a exploata complexul minier de la Skouries ameninţă, potrivit unor locuitori din zonă, ecologiştilor şi opoziţiei de stânga, mediul acestei regiuni împădurite şi turistice din peninsula Halkidiki. Opozanţii proiectului, suspendat în prezent din cauza unei serii de recursuri juridice, acuză poliţia de intimidări, folosirea în exces a violenţei şi abuz de putere. La rândul său, grupul, care consideră lipsite de fundament îngrijorările privind mediul, a somat Guvernul grec să protejeze investiţiile sale şi ocuparea forţei de muncă la nivel local, într-o ţară aflată de şase ani în recesiune. Exploatat încă din Antichitate, aurul din Halkidikia a atras deja, în urmă cu 20 de ani, interesul grupul canadian TVX, dar acesta s-a retras în 2003, deoarece proiectele sale nu au avut sprijin public.

SUA

Atac cu armă albă

Un student american a rănit 14 persoane, dintre care două grav, utilizând o armă albă neidentificată, în campusul universităţii din Texas, înainte de a fi arestat, a anunţat, marţi, poliţia. Autorităţile au fost informate că un bărbat alb înjunghia oameni, puţin după ora locală 11.00, în campusul Cyfair al universităţii Lone Star, în apropiere de oraşul Houston. Poliţia a transmis anterior că suspectul a fost imobilizat de un alt student, înainte de a fi arestat. Patru dintre răniţi au fost transportaţi cu elicopterul, către un spital. Doi dintre aceştia sunt în stare gravă. Alţi doi au refuzat tratamentul la faţa locului. Universitatea, care a fost închisă, transmite pe site-ul său de Internet că agresiunea a avut loc în apropiere de departamentul de ştiinţe medicale.

CHINA

Ameninţare cu bombă

Un zbor Wenzhou-Beijing a fost întârziat timp de două ore, după ce un pasager a anunţat că are o bombă în bagaje, au anunţat autorităţile aeroportului din Wenzhou. Zborul CA1568 de pe aeroportul Yongqiang, din oraşul estic Wenzhou (provincia Zhejiang), care ar fi trebuit să decoleze la ora 11.25, nu a decolat până la 13.08. Poliţia aeroportului a verificat avionul şi nu s-a găsit nicio bombă, a declarat un purtător de cuvânt al aeroportului Yongqiang. Pasagerul, pe numele de familie Zhang, a fost arestat, iar bagajele sale au fost supuse verificărilor.

FRANŢA

Nou şef la serviciile secrete

Bernard Bajolet, actualul ambasador al Franţei la Kabul, a fost numit ieri, în cadrul Consiliului de Miniştri, la conducerea Direcţiei Generale a Securităţii Externe (DGSE, serviciile externe), cel mai important serviciu francez de informaţii speciale, care are 5.000 de agenţi, din care 25 % sunt militari. Diplomat de carieră, în vârstă de 63 de ani, ambasador la Kabul din februarie 2011, Bajolet are deja o experienţă în lumea serviciilor speciale, fiind primul coordonator al lor, post creat de fostul preşedinte Nicolas Sarkozy, din august 2008 până în februarie 2011. Absolvent al prestigioasei instituţii franceze de învăţământ Şcoala Naţională de Administraţie (ENA, Ecole Nationale d\'Administration), arabofon, discret şi meticulos, Bajolet este familiarizat cu lumea musulmană şi obişnuit cu misiunile dificile. În afară de Afganistan, Bajolet a fost ambasador în Iordania, Bosnia-Herţegovina, Irak şi Algeria. Cariera sa de diplomat l-a făcut să se confrunte cu luări de ostatici, reţele impenetrabile şi regiuni instabile. DGSE este însărcinată cu colectarea şi exploatarea informaţiilor speciale ce prezintă interes pentru securitatea Franţei în afara frontierelor ţării.

ARMENIA

Proteste antiprezidenţiale

Un protest în capitala Armeniei s-a lăsat cu bătăi şi zeci de persoane arestate. Asta după ce 12.000 de oameni au ieşit pe străzile din Erevan, pentru a protesta faţă de învestirea preşedintelui Serj Sarkisian, pentru cel de-al doilea mandat. Violenţele au izbucnit după ce manifestanţii au mărşăluit prin oraş. Ei au fost opriţi de poliţişti când au încercat să se apropie de clădirea administraţiei prezidenţiale. Forţele de ordine i-au lovit cu bastoane şi au reţinut mai multe persoane. Protestul a fost condus de Raffi Hovannisian, care a ieşit pe locul doi în cursa pentru fotoliul de preşedinte. După alegerile din 2008, când Sarkisian a câştigat primul mandat prezidenţial de cinci ani, au izbucnit un val de proteste violente în Armenia. Atunci, cel puţin zece oameni au murit.

IRAN

Reactoare suplimentare

Iranul intenţionează să construiască noi reactoare nucleare într-o zonă seismică, relatează presa iraniană, la o zi după seismul care a avut loc în apropierea centralei de la Bushehr. Cutremurul de 6,3 grade produs marţi a avut loc la 89 de kilometri sud-est de oraşul Bushehr, provocând moartea a 37 de persoane. Autorităţile iraniene susţin însă că centrala nucleară de la Bushehr nu a fost afectată deloc de seism. La câteva ore de la cutremur, directorul Agenţiei Iraniene pentru Energie Atomică a declarat că în zona seismică vor fi construite reactoare nucleare suplimentare.

JAPONIA

Pericol recunoscut

Directorul companiei de electricitate TEPCO, care administrează centrala nucleară de la Fukushima, a recunoscut, ieri, gravitatea scurgerilor de apă contaminată constatate recent şi a promis să acţioneze cât mai rapid pentru a goli rezervoarele defecte. Tokyo Electric Power Corporation (TEPCO) a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, o primă scurgere de apă de la un rezervor subteran, alte scurgeri fiind înregistrate ulterior. Trei din cele şapte rezervoare subterane au fost afectate de aceste scurgeri. În măsura capacităţilor disponibile, TEPCO va transfera apa acestor rezervoare spre cuvele din sol, cum este deja cazul pentru o mare parte din apa acumulată, dar această operaţiune necesită lucrări suplimentare pentru instalarea echipamentelor. TEPCO s-a angajat să supravegheze atent situaţia, prin prelevări de probe de pe teren, pentru a se asigura că apa cu grad înalt de radioactivitate nu a ajuns în Oceanul Pacific.

SERBIA

Împrumut de la ruşi

Rusia a acceptat să acorde Serbiei un împrumut de 500 de milioane de dolari, a declarat, ieri, prim-ministrul sârb, Ivica Dacic, adăugând că prima tranşă de 300 de milioane de dolari va fi eliberată imediat. Premierul sârb este în prezent la Moscova, pentru discuţii pe teme de schimburi comerciale şi cooperare economică. În luna septembrie 2012, Serbia a cerut Rusiei un credit guvernamental pentru a-şi finanţa deficitul bugetar. Iniţial, Serbia a cerut un împrumut de un miliard de dolari însă în luna martie a acestui an, ministrul sârb de Finanţe, Mladjan Dinkic, a precizat că cele două ţări negociază un credit de 500 de milioane de dolari. La rândul său, ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov, a precizat că Serbia va primi imediat o primă tranşă de 300 de milioane de dolari. Premierul sârb s-a întâlnit ieri cu omologul său rus, Dmitri Medvedev şi cu preşedintele Vladimir Putin.