AFGANISTAN

Atac sângeros

Un atac al insurgenţilor talibani care a vizat ieri un tribunal din Afganistan s-a soldat cu moartea a cel puţin 44 de persoane. Talibani deghizaţi în militari afgani s-au aruncat în aer în faţa unui tribunal din vestul Afganistanului, în încercarea de a elibera zeci de suspecţi de terorism judecaţi acolo. Atacul a avut loc la o instanţă din oraşul Farah, situat în provincia cu acelaşi nume din vestul ţării. Potrivit autorităţilor, atacul a fost comis de nouă combatanţi talibani care au omorât 34 de civili şi zece agenţi ai serviciilor de securitate.

ARGENTINA

Morţi în inundaţii

Cel puţin 25 de persoane au murit în noaptea de marţi spre miercuri în oraşul argentinian La Plata, la 60 km de Buenos Aires, în urma inundaţiilor masive, iar mii de locuitori au fost evacuaţi din casele lor. Bilanţul victimelor ploilor torenţiale din ultimele zile în provincia Buenos Aires, a cărui capitală este La Plata, se ridică astfel la cel puţin 31 de morţi. Multe dintre victime au murit înecate încercând să se adăpostească în maşinile lor, în Tolusa, o suburbie a La Plata. Jumătate din oraşul de 900.000 de locuitori a fost inundat şi era lipsit ieri de curent electric. În capitala argentiniană au fost afectate de inundaţii circa 350.000 de persoane. Un angajat de la metrou a murit electrocutat într-o staţie, în timpul unei operaţiuni de pompare a apei acumulate în subteran. Furtuna a cauzat o serie de întreruperi ale curentului electric, căderi de arbori şi perturbarea mai multor servicii de transport în comun.

UNGARIA

Alerte hidrologice

Autorităţile ungare au emis, ieri, alerte de inundaţii pe o porţiune totală de 2.411 kilometri, pe maluri ale râurilor, iar aproximativ 155.000 de hectare de teren au fost inundate, informează MTI. Directorul autorităţii pentru gestionarea dezastrelor a avertizat că nivelul apelor este în creştere în toată ţara, în special pe râurile Raba, Zala, Koros, Zagyva şi Ipoly. În total, deja au fost inundate 155.000 de hectare de teren agricol. În paralel, meteorologii au anunţat ninsori abundente în două departamente administrative din vestul Ungariei.

GERMANIA

Bombă la Berlin

O bombă de aproximativ 100 de kilograme datând din al Doilea Război Mondial a fost descoperită marţi, în apropiere de Gara Centrală din Berlin, provocând, ieri, perturbări uşoare traficului feroviar, rutier şi fluvial. Bomba, descoperită marţi după-amiază, pe un teren aparţinând căilor ferate germane situat în apropierea portului din nordul Berlinului, la circa 1,5 kilometri nord de Gara Centrală, a fost dezamorsată ieri, a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei. Bomba este, potrivit unor experţi, de fabricaţie rusească. Casele situate în zona în care a fost descoperită bomba au fost evacuate, iar circulaţia rutieră pe unele drumuri a fost închisă. Căile ferate germane, Deutsche Bahn, au anunţat perturbări ale traficului feroviar, între orele locale 10.00 şi 13.00, vizând câteva zeci de trenuri regionale şi de mare viteză. La mai bine de 60 de ani de la sfârşitul războiului, în Germania continuă să fie găsite numeroase bombe neexplodate - adevărate vestigii ale campaniilor intense de bombardament efectuate de Aliaţi asupra Germaniei naziste -, scoase la iveală cu ocazia înfiinţării unor şantiere în domeniul construcţiilor. Autorităţile apreciază la 3.000 numărul de bombe aflate în pământul capitalei federale, Berlin.

CECENIA

Bloc în flăcări

O clădire de aproximativ 40 de etaje a luat foc, aseară, în Groznâi, capitala Ceceniei, zeci de persoane fiind evacuate. Conform agenţiei Itar-Tass, clădirea cuprinsă de flăcări este cea în care preşedintele cecen, Ramzan Kadârov, i-a oferit un apartament actorului Gerard Depardieu. Imobilul face parte din complexul Groznâi-City. Nu există informaţii despre victime sau cauza producerii dezastrului.

SPANIA

Risc de inundaţii

Aproximativ 600 de locuitori ai unui sat din Extremadura, în sud-vestul Spaniei, au fost evacuaţi în noaptea de marţi spre miercuri, din cauza unei importante creşteri a debitului fluviului Guadiana, au anunţat autorităţile. În total, 83 de locuitori au fost cazaţi într-un gimnaziu din oraşul vecin Montijo, iar unul a fost plasat într-o rezidenţă pentru bătrâni. La nivelul ţării, în luna martie s-au înregistrat ploi-record, care au provocat o creştere a nivelului apelor unor fluvii şi râuri. Începând din ultimele săptămâni ale lui martie, ploi puternice care se abat asupra Spaniei au antrenat revărsări ale apelor unor fluvii, mai ales în Andalucía, în sudul ţării şi în Castilla y León, în centru. Protecţia Civilă a publicat, luni, un aviz de alertă privind revărsarea unor cursuri în aproape toate bazinele fluviale din ţară.

GRECIA

Greve

Feriboturile ce asigură legăturile maritime între insulele greceşti au rămas în porturi, ieri, fiind blocate de o grevă de avertisment de 24 de ore a marinarilor, care protestează faţă de măsurile de reglementare din domeniul lor. Sindicatul marinarilor PNO a făcut apel la grevă, cu scopul de a protesta faţă de un proiect de lege în curs de adoptare în Parlament, care prevede reducerea numărului membrilor echipajului de la bordul ambarcaţiunilor ce navighează sub pavilion grec. În general, acest sindicat denunţă reglementarea sectorului maritim sub impuls european. Conform PNO, şomajul afectează, în prezent, peste 7.000 de marinari greci din cei aproximativ 15.000 activi. În schimb, ministerul numără 4.200 de marinari şomeri din cei aproximativ 17.000. În plus, alte acţiuni de grevă vor perturba transporturile aeriene, astăzi, din cauza unei greve de 24 de ore a angajaţilor Aviaţiei Civile, împotriva unei reforme a organismului lor, dar şi transporturile feroviare, până mâine, în semn de protest faţă de proiectele de privatizare a căilor ferate.

FRANŢA

Ministru mincinos

Fostul ministru francez însărcinat cu Bugetul, Jerome Cahuzac, a recunoscut ieri că a minţit Parlamentul şi preşedintele în legătură cu existenţa unui cont bancar în străinătate, scrie ”The New York Times”. Cahuzac și-a dat demisia din Guvernul francez, după izbucnirea scandalului. El a mărturisit ulterior magistraţilor care investighează cazul că a deţinut un cont nedeclarat în Elveţia şi altul în Singapore. Anterior, Cahuzac a fost acuzat de fraude fiscale, iar preşedintele Francois Hollande a spus că a făcut ”o greşeală morală impardonabilă”, minţind cele mai înalte autorităţi ale statului. De asemenea, politicianul Francois Bayrou a spus că ”scandalul a adus daune considerable şi devastatoare politicii franceze”.

KÂRGÂZSTAN

Încă o revoluţie

Viitorul Kârgâzstanului, o naţiune tânără care şi-a făcut un obicei din răsturnarea guvernelor, atârnă acum de exploatarea unei mine de aur aflată în munţii Tien Shan, la 4.000 de metri altitudine. După două revoluţii în opt ani, naţionaliştii din Kârgâzstan ameninţă acum să iasă din nou în stradă şi să răstoarne încă un guvern, dacă mina Kumtor nu este expropriată. Comoara, susţin aceştia, a fost vândută străinilor pentru prea puţini bani. Contractul pentru operarea minei încheiat cu firma canadiană Centerra Gold în 2009 poate fi renegociat până la 1 iunie. O comisie de stat a declarat că firma canadiană plăteşte prea puţin pentru operarea minei şi, în plus, este pasibilă de amenzi de 457 milioane de dolari pentru poluarea mediului. Centerra dă statului kârgâz o cotă de 14% din venitul său brut. Trei membri ai Parlamentului au încercat săptămâna trecută să preia conducerea ţării prin forţă, după ce la sfârşitul anului 2012 au condus demonstraţii în favoarea renaţionalizării minei. Prim-ministrul Zhantoro Satybaldiyev, un tehnocrat ales în fruntea Guvernului în septembrie 2012, spune că pierderea contractului cu Centerra ar însemna sfârşitul oricăror speranţe de a obţine alte investiţii străine.

SERBIA

Niciun acord

Liderii sârbi şi kosovari nu au reuşit să ajungă la un acord, marţi, la Bruxelles, asupra normalizării relaţiilor lor, dar au declarat că sunt gata să continue negocierile, a anunţat premierul sârb, Ivica Dacic. Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, care a condus negocierile, a indicat totuşi că nicio altă întâlnire nu este prevăzută la Bruxelles. Europenii speră că un astfel de acord va contribui la slăbirea tensiunilor din nordul Kosovo, populat majoritar de sârbi, care nu acceptă controlul Pristinei, la cinci ani după independenţa fostei provincii sârbe. Divergenţele se referă la gradul de autonomie de care ar putea beneficia localităţile din regiune, în schimbul afirmării autorităţii oficiale a Pristinei. Belgradul cere crearea unei asociaţii a acestor municipalităţi, care să dispună de puteri executive pentru securitate, poliţie şi justiţie. Dar Pristina refuză să meargă atât de departe.

GRECIA

Pensiile la control

Grecia va începe, în curând, o investigaţie privind pensiile de urmaş primite de văduve, fiind vizate 500.000 de persoane, pentru a determina dacă unii beneficiari au încasat bani ilegal, a declarat ministrul Muncii, Yiannis Vroutsis, în Parlamentul de la Atena. Guvernul este optimist că pensiile încasate ilegal vor fi treptat eliminate prin implementarea unui sistem de verificare numit Ariadne, o nouă bază de date folosită pentru colectarea de date privind situaţia beneficiarilor din patru surse diferite, scrie cotidianul elen ”Kathimerini”. Noul sistem ar putea aduce economii pentru statul elen de circa 480 de milioane de euro anual, potrivit estimărilor oficiale. Autorităţile au oprit plata a peste 50.000 de pensii în ultimii doi ani, după ce au descoperit nereguli. Grecia a fost nevoită să adopte măsuri dure de austeritate în ultimii ani, între care reduceri de pensii şi salarii, concedieri în sectorul public şi majorări de taxe. Măsurile au fost impuse de creditorii internaţionali, Zona Euro şi FMI, în schimbul a două pachete de împrumuturi, totalizând 240 de miliarde de euro. Potrivit estimărilor, Grecia va rămâne şi în acest an în recesiune, pentru al şaselea an consecutiv.

VENEZUELA

Campanie electorală

Preşedintele interimar al Venezuelei, Nicolas Maduro, a declarat că defunctul lider venezuelean Hugo Chavez, decedat la începutul lunii martie, în urma unei boli incurabile, i-a dat binecuvântarea sa înainte de campania electorală pentru alegerile prezidenţiale, prevăzute pentru 14 aprilie. Maduro a mărturisit că atunci când se ruga într-o capelă din localitatea natală a lui Chavez (statul Barinas), o pasăre a intrat în lăcaş şi a făcut trei cercuri în jurul capului său, iar apoi a început să cânte. Potrivit lui Maduro, în acel moment el a simţit prezenţa lui Chavez. În Venezuela a fost lansată marţi campania prezidenţială, principalul contracandidat al lui Maduro, pe care Chavez încă în timpul vieţii îl desemnase succesor al său, fiind guvernatorul provinciei Miranda, Henrique Capriles. Potrivit sondajelor de opinie, la ora actuală, Maduro înregistrează un avans important în faţa lui Capriles. Diferenţa dintre candidaţi variază între 11 - 20% din sufragii. Încercând să-şi atragă o parte din electoratul lui Maduro, Henrique Capriles a promis că în caz de victorie va majora salariile cu 40%. El a mai spus că, în caz de înfrângere în alegerile prezidenţiale, se va retrage din politică.