AUSTRIA

Tentativă de răpire

Cinci falşi poliţişti au încercat să-l răpească în Austria pe un fost ministru cecen, căzut în dizgraţia preşedintelui Ceceniei, Ramzan Kadîrov, anunţă cotidianul austriac ”Kronen-Zeitung”. Cinci bărbaţi s-au prezentat la domiciliul lui Musa Umarov, un fost ministru de Interne refugiat la Viena şi au încercat să-l răpească, dându-se drept poliţişti, scrie publicaţia, fără să ofere mai multe detalii. Apartamentul lui Umarov, care a mai fost membru al Consiliului Federaţiei, Camera Superioară a Parlamentului rus, unde a reprezentat Cecenia, este de-acum păzit de poliţişti înarmaţi. Un purtător de cuvânt al poliţiei a anunţat că incidentul a avut loc joia trecută. O anchetă a fost deschisă pentru hărţuire, a precizat el. În ianuarie 2009, Umar Israilov, un disident cecen în vârstă de 27 de ani, a fost ucis în plină stradă, la Viena, în urma unei tentative de răpire eşuate. Cazul lui Umar Israilov, membru al unei forţe de miliţie a lui Ramzan Kadîrov, înainte de a se exila şi de a obţine azil în Austria, în 2007, a fost vârful de lance în mai multe proceduri împotriva torturii care îl implică pe liderul cecen, mai ales la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Trei bărbaţi de origine cecenă au fost condamnaţi pentru complicitate la pedepse grele cu închisoarea, de către Curtea de Apel de la Viena. Presupusul criminal, refugiat în Cecenia, nu a fost judecat niciodată.

TURCIA

Atacuri cu bombă

Două atacuri cu bombă au vizat simultan, marţi seara, la Ankara, o clădire a Ministerului Justiţiei şi sediul partidului islamist conservator aflat la putere, rănind o persoană, a anunţat ministrul turc al Justiţiei, Sadullah Ergin. Două grenade ofensive au explodat cu puţin timp înainte de ora 21.00 în faţa intrării într-o clădire anexă a Ministerului Justiţiei, a afirmat Ergin. Soţia unui membru al personalului a fost rănită uşor, a declarat ministrul. Cel de-al doilea atac a avut ca ţintă, cu un lansator de rachete, sediul Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al premierului Recep Tayyip Erdogan. Ministrul nu a menţionat posibile piste dar a subliniat că ”Turcia trăieşte momente importante, propice tentativelor de sabotaj”. Dublul atentat are loc în timp ce liderul rebelilor kurzi din cadrul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), Abdullah Öcalan, aflat în închisoare, urmează să anunţe, astăzi, cu ocazia noului an kurd, o încetare a focului unilaterală, percepută ca un pas important în discuţiile începute în decembrie cu Ankara. Aceste explozii au loc, de asemenea, la o zi după rechizitoriile severe ordonate de un procuror din Istanbul împotriva presupuşilor membri ai unei reţele acuzate că a vrut să înlăture Guvernul de la putere. Procurorul a cerut închisoare pe viaţă pentru 64 de persoane, dintre care zece generali activi sau la pensie, în acest proces care a fost teatrul a numeroase manifestaţii ale opoziţiei, care denunţă o vânătoare de vrăjitoare orchestrată de Guvern.

GERMANIA

Zboruri anulate

Cea mai importantă companie aeriană germană, Lufthansa, a anunţat, ieri, anularea a peste 500 de zboruri prevăzute astăzi în Europa, din cauza unei greve de avertisment a personalului de la sol din aeroporturile germane, pe fondul unor negocieri salariale. Aeroporturile din Frankfurt şi Munchen, principalele două terminale Lufthansa, vor fi afectate de greva organizată de sindicatul Verdi, dar şi cele din Berlin, Hamburg, Dusseldorf şi Koln. Lufthansa anulează aproape toate zborurile în Germania şi în Europa, între ora 5.00 şi 12.00, de pe aeroporturile vizate de greva de avertisment, a precizat compania pe site. Zborurile pe distanţe lungi, prioritare, de pe aeroporturile din Frankfurt, Munchen şi Dusseldorf, trebuie să se aibă loc, în măsura în care acest lucru este posibil, afirmă Lufthansa. Potrivit unei purtătoare de cuvânt Verdi, greva urmează să dureze cinci ore, în intervalul 5.00-10.00. Ea are ca scop exercitarea unei presiuni asupra conducerii, înaintea demarării vineri a negocierilor salariale. Verdi cere o creştere salarială de 5,2%, pe 12 luni, pentru cei aproximativ 33.000 de salariaţi de la sol ai Lufthansa în Germania şi garantarea locurilor de muncă.

POLONIA

Mineri salvaţi

19 mineri polonezi, blocaţi timp de şapte ore la 1.000 de metri adâncime în mina de exploatare a cuprului Rudna din Polkowice, au fost salvaţi ieri dimineaţă, a declarat purtătorul de cuvânt al minei, Dariusz Wyborski. Un cutremur de zece secunde, produs marţi seară, a provocat rănirea uşoară a patru dintre cei 42 de mineri care lucrau în momentul respectiv în subteran. Orice contact cu cei 19 mineri blocaţi a fost întrerupt în urma unei surpări, iar cablurile şi fibrele optice care duceau la zona în care se aflau aceştia s-au rupt. Controlată de grupul de stat KGHM şi situată în apropiere de frontiera germană, mina Rudna funcţionează din 1969. Ea exploatează în prezent minereuri de cupru în 11 puţuri care coboară până la 1.150 de metri adâncime.

FRANŢA

Execuţie neconfirmată

Un francez răpit în noiembrie 2011 în nordul Mali, Philippe Verdon, a fost executat ca răspuns la războiul purtat de Franţa în această ţară, a declarat un bărbat prezentat ca purtător de cuvânt al-Qaida în Magrebul Islamic (AQMI) pentru Agenţia Nouakchott Information (ANI). Această agenţie privată mauritană l-a citat marţi seara pe un anume Al-Qairawani, prezentat drept un purtător de cuvânt al AQMI, care a declarat că Philippe Verdon, catalogat drept spion, a fost executat pe 10 martie, ca răspuns la intervenţia Franţei în nordul Mali. ”Preşedintele francez, Francois Hollande, răspunde de viaţa celorlalţi ostatici”, a ameninţat el. ”Verificăm, nu ştim mai multe pentru moment”, a declarat Philippe Lalliot, un purtător de cuvânt al Ministerului francez de Externe. Palatul Elysee nu a confirmat moartea ostaticului. În noaptea de 24 noiembrie 2011, Philippe Verdon şi Serge Lazarevic au fost răpiţi de la hotelul la care erau cazaţi, la Hombori, în nord-estul Mali. Ei se aflau într-o călătorie de afaceri pentru un proiect în domeniul cimentului, potrivit unor apropiaţi ai acestora, care au dezminţit orice legături cu mercenari sau servicii secrete. AQMI a revendicat răpirea şi a publicat fotografii cu ei. Pe 10 august 2012, Philippe Verdon vorbea despre condiţiile de viaţă dificile în care trăia, într-o înregistrare difuzată de site-ul mauritan Sahara Medias.

MAREA BRITANIE

Greva funcţionarilor

Funcţionarii britanici au intrat în grevă, ieri, în ziua prezentării noului buget de austeritate de către Guvern, cu scopul de a-şi apăra condiţiile de muncă, salariile şi pensiile. La acţiune au participat salariaţi din cadrul unor departamente ministeriale, muzee, servicii de ocupare a forţei de muncă, tribunale şi controlul vamal. Pichetări şi greve au fost organizate în faţa unor instituţii publice. Sindicatul Serviciilor Publice şi Comerciale (PCS) conta pe participarea a 250.000 dintre membrii săi la această grevă, care se înscrie în cadrul unui program de acţiuni de trei luni împotriva măsurilor de austeritate. Dar, potrivit Guvernului, mai puţin de 95.000 de funcţionari se aflau în grevă. O altă manifestaţie era prevăzută în cartierul Westminster din Londra, în momentul în care ministrul de Finanţe, George Osborne, a prezentat Parlamentului, la prânz, un nou buget de austeritate, continuând aceeaşi politică, în pofida ameninţărilor de recesiune.

SPANIA

Anchetă militară

Ministerul spaniol al Apărării a anunţat, marţi, începerea unei anchete privind o înregistrare video difuzată duminică de ”El Pais” şi realizată aparent în 2004, la centrul de detenţie de la baza Diwaniya, Irak, care arată militari spanioli în timp ce lovesc cu picioarele un prizonier irakian căzut la sol. Ministerul explică faptul că potrivit analizei înregistrării originale, însemnele purtate de agresori pe uniformele lor ar putea permite găsirea unităţii militare la care aceştia sunt ataşaţi şi identificarea a cel puţin doi agresori, cei care, voluntar, nu şi-au ascuns faţa. În peste 20 de ani de participare militară spaniolă în operaţiunile internaţionale, peste 132.000 de membri ai forţelor armate, îndeosebi forţele terestre, au efectuat diferite misiuni, cu recunoştinţa populaţiei locale, afirmă ministerul. ”El Pais” notează un singur caz cunoscut de plângeri împotriva trupelor spaniole, pentru rele tratamente, cel al unui traducător irakian, Flayeh al-Mayali, arestat la 22 martie 2004, apoi transferat la Abu Ghraib, aflat la originea unui scandal din primăvara lui 2004, după publicarea unor fotografii cu prizonieri torturaţi de soldaţii americani.

POLONIA

Cheltuieli militare

Polonia va cheltui, în următorii zece ani, 140 de miliarde de zloţi (33,6 miliarde de euro) pentru modernizarea armatei sale şi dotarea acesteia cu forţe de disuasiune, a anunţat, ieri, ministrul de Externe, Radoslaw Sikorski, în Parlamentul de la Varşovia. ”Vom dispune de propriul nostru sistem de apărare aeriană. Scutul nostru naţional, împreună cu scutul american, va face parte din sistemul NATO. Alianţa rămâne, pentru noi, principalul garant exterior de securitate”, a arătat oficialul polonez. El a subliniat, de asemenea, că SUA rămân principalul partener al Poloniei din afara continentului european. Administraţia de la Washington a anunţat, vineri, restructurarea programului scutului american antirachetă, ce prevede de acum desfăşurarea a 14 rachete interceptoare suplimentare în Alaska, pentru a răspunde ameninţării nord-coreene. În Europa, unde este destinat să contracareze eventuale tiruri din Iran, programul vizează în continuare desfăşurarea la orizontul lui 2018 a 24 de rachete interceptoare SM3-IIA în România şi a tot atâtea în Polonia. În octombrie 2012, ministrul polonez al Apărării, Tomasz Siemoniak, estimase costurile de modernizare a armatei la circa 24 de miliarde de euro pe zece ani. Polonia, fost stat comunist cu 38 de milioane de locuitori, devenit membru al NATO în 1999 şi al UE în 2004, trebuie să îşi modernizeze rapid armata, unele dintre sistemele sale de apărare datând din epoca sovietică. Spre deosebire de multe state europene, Polonia, care şi-a păstrat creşterea economică pe toată perioada crizei mondiale, a menţinut bugetul pentru apărare la nivelul a 1,95% din PIB.

BANGLADESH

Moartea preşedintelui

Preşedintele Bangladeshului, Zillur Rahman, a murit ieri, la vârsta de 84 de ani, într-un spital din Singapore, la patru ani după ce a acces în funcţia onorifică de la conducerea acestei ţări defavorizate din Asia de Sud, au anunţat surse diplomatice. Rahman, care suferea de probleme renale şi respiratorii, a fost transferat la Spitalul Mount Elizabeth din Singapore cu un avion sanitar, la 10 februarie, după agravarea stării sale de sănătate. Înainte să acceadă în funcţia de preşedinte, în februarie 2009, devenind al 19-lea şef de stat, el a fost şeful adjunct al actualului partid aflat la putere, Awami League. Şeful Guvernului Bangladeshului, Sheikh Hasina, şi-a exprimat condoleanţele pentru moartea preşedintelui.