GERMANIA

Toxină cancerigenă

O toxină cancerigenă, în cantităţi ce depăşesc limitele autorizate, a fost descoperită în furaje de porumb livrate unui număr de peste 3.500 de ferme germane, au anunţat autorităţile, vineri, considerând ”improbabil” un eventual pericol pentru consumatori. Aproximativ 10.000 de tone de porumb contaminat provenind din Serbia au fost livrate către 13 producători de furaje, în Saxonia Inferioară, care îl folosesc pentru a produce nutreţ pentru bovine, porcine şi păsări, a precizat Ministerul Agriculturii. Aceşti producători au aprovizionat 3.560 de ferme în landul Saxonia Inferioară şi alte 14 în landul vecin, Rhenania de Nord-Westfalia, cu acest tip de hrană pentru animale. O foarte mică parte a fost livrată către alte landuri, dar şi către Olanda. Ministerul regional, care a efectuat controale la fermele în cauză, a asigurat că riscurile pentru consumatori sunt improbabile, atât în ceea ce priveşte laptele, cât şi carnea animalelor ce au fost hrănite cu acel tip de furaj. El explică faptul că laptele obţinut, eventual contaminat, este amestecat cu alte tipuri de lapte şi supus unor teste efectuate lunar de către lăptării în privinţa nivelului substanţei în cauză. Substanţa chimică, o aflatoxină B1, puternic cancerigenă, produsă de ciupercile Aspergilluc Flavus şi prezentă în grâne, atingea un nivel de 0,204 miligrame/kilogram, în furajele contaminate, în timp ce limita permisă este de 0,02 miligrame/kilogram. Aflatoxinele pot ajunge în laptele de vacă obţinut de la vacile hrănite cu furaje contaminate de mucegai şi poate creşte riscul de cancer, inclusiv de cancer hepatic, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

RUSIA

Scurgere de clor

Vineri, 27 de persoane au fost spitalizate după o scurgere de clor la o fabrică din regiunea Perm, în centrul Rusiei, au anunţat serviciile de intervenţie. Reprezentanţii medicali au declarat că doar patru dintre cele 27 de persoane primesc în prezent tratament, în timp ce restul se află sub observaţie, la spital. Incidentul a avut loc vineri dimineaţă, la o fabrică chimică din oraşul Berezniki. Un oficial din cadrul Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă a declarat că situaţia este sub control. Trei persoane au murit la Berezniki, în noiembrie 2012, după o scurgere de substanţe chimice la o fabrică din localitate. Anchetatorii au declarat că ventilatoarele nu funcţionau la fabrica respectivă. Aproximativ 30 de persoane au fost spitalizate după o scurgere de metale neferoase la un punct de livrare din districtul Kirov, în regiunea Perm, în iulie 2011.

GRECIA

Ameninţare cu bombă

O Curte de Apel de la Atena a fost evacuată vineri dimineaţă, în urma unui apel telefonic anonim care a avertizat că în clădire a fost instalată o bombă, relatează ziarul elen ”Ekathimerini”. Potrivit publicaţiei, experţi în domeniu se află la faţa locului şi caută dispozitivul, după ce apelantul a sunat a doua oară, oferind autorităţilor asigurări că nu este vorba despre o glumă. Bulevardul Alexandras, una dintre principalele artere din capitala greacă, a fost închis din motive de securitate. Acest lucru a condus la crearea unor probleme de trafic rutier în alte părţi ale Atenei, inclusiv pe bulevardul Kifissias.

JAPONIA

Militari SUA închişi

Doi militari americani au fost condamnaţi, joi, de un tribunal japonez, la nouă şi, respectiv, zece ani de închisoare, pentru violarea, în octombrie, a unei japoneze, pe insula Okinawa. Christopher Browning, în vârstă de 24 de ani, a fost condamnat la zece ani de închisoare, iar Skyler Dozierwalker, în vârstă de 23 de ani, la nouă ani. Amândoi şi-au recunoscut faptele, marţi, în prima zi a procesului lor la Naha, pe insula Okinawa. Ei au fost inculpaţi în noiembrie pentru viol şi vătămare corporală. Dozierwalker a mărturisit în faţa tribunalului, la fel ca şi Christopher Browning, deşi acesta din urmă a negat orice premeditare. În urma acestui caz, armata americană a impus restricţii de circulaţie pentru cei 47.000 de militari ai săi staţionaţi în Japonia, care sunt încă în vigoare pe o perioadă nedeterminată. În pofida acestei măsuri, au avut loc mai multe incidente ce au implicat militari americani, ceea ce nu face decât să sporească exasperarea populaţiei locale şi să întărească sentimentul antiamerican pe insulă. Aproximativ 22.000 de militari americani sunt staţionaţi la Okinawa, în sudul arhipelagului nipon, unde populaţia se plânge periodic de probleme provocate de prezenţa militară masivă.

GRECIA

Fost primar... vieţaş

Fostul primar al oraşului Salonic a fost condamnat la închisoare pe viaţă, pentru deturnarea banului public, un verdict extrem de rar în Grecia, care ar trebui să transmită un mesaj de combatere a corupţiei, a anunţat, joi, o sursă judiciară. Condamnarea lui Vassilis Papageorgopoulos, în vârstă de 65 de ani, pronunţată oficial miercuri, a generat o emoţie puternică, fotografia fostului primar, membru al partidului Noua Democraţie al actualului premier Antonis Samaras, ieşind cu cătuşe la mâini din palatul justiţiei, a ocupat primele pagini ale ziarelor joi. În afară de fostul primar al Salonicului, alţi doi responsabili municipali au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă, respectiv fostul secretar general al primăriei, Michalis Lemoussias şi fostul trezorier, Panayotis Saxonis. În total, deturnările, prin neplata cotizaţiilor sociale, se referă la 18 milioane de euro în perioada 1999-2008. Primar între ianuarie 1999 şi decembrie 2010, Papageorgopoulos nu s-a prezentat la ultimele alegeri locale câştigate de candidatul susţinut de socialişti, Yannis Boutaris. Joi, presa, atât de dreapta cât şi de stânga, consacra pagini întregi unui proces neobişnuit, care ar putea să însemne sfârşitul impunităţii pentru aleşii corupţi, denunţată de ani întregi în manifestaţiile antiausteritate.

BULGARIA

Amânare

Preşedintele bulgar, Rosen Plevneliev, va înmâna Mişcării pentru Drepturi şi Libertăţi un mandat pentru formarea unui guvern pe 5 martie şi nu vineri 1 martie, cum anunţase iniţial. Formaţiunea a anunţat deja că nici ea nu este interesată să formeze un cabinet şi va returna mandatul, aşa cum au procedat deja partidul GERB (de centru-dreaptă) şi Partidul Socialist Bulgar. Prin returnarea şi a celui de-al treilea mandat se va deschide calea către alegeri parlamentare anticipate. Plevneliev a anunţat joi că va programa scrutinul pentru data de 12 mai. Amânarea înmânării mandatului se face din motive strict tehnice. Şeful statului bulgar este obligat de constituţie să înmâneze acest mandat la şapte zile după ce i-a fost returnat cel de-al doilea. Plevneliev a decis să profite de acest termen pentru că altfel trebuia să accelereze emiterea decretului pentru dizolvarea Parlamentului, în condiţiile în care mai există câteva legi care trebuie adoptate de parlamentari. Săptămâna viitoare, Rosen Plevneliev va numi un guvern de tranziţie, care va conduce ţara până alegerea unui nou parlament şi învestirea unui nou guvern. Premierul Boiko Borisov a depus, la 20 februarie, demisia guvernului de centru-dreapta, pe fondul celor mai ample proteste din ultimii 16 ani din Bulgaria. Sute de mii de bulgari şi-au exprimat nemulţumirea faţă de nivelul scăzut de trai, costurile mari la întreţinere şi corupţia din sistemul politic actual.

SUA

Reluarea zborurilor cu avioanele F-35

Pentagonul a anunţat joi că va relua zborurile avioanelor sale de luptă F-35, în urma unei interdicţii preventive de o săptămână, impusă după descoperirea unei fisuri la elicea unui motor, în timpul unui test în California. Măsura privind reluarea zborurilor este o veste bună pentru F-35 Joint Strike Fighter, programul de arme de 396 de miliarde de dolari al Pentagonului, care se pregăteşte pentru reduceri substanţiale. Decizia survine la două zile după ce şeful programului de avioane F-35 al Pentagonului a criticat producătorul de motoare Pratt & Whitney şi prim-contractantul Lockheed Martin pentru că încearcă ”să stoarcă de bani Pentagonul” şi că nu îşi asumă un risc suficient în privinţa acestui program. Măsura pune capăt celei de-a doua interdicţii de zbor din cauza problemelor la motor în acest program în mai puţin de două luni. Versiunea acestui avion aparţinând Marinei a avut interdicţie de zbor timp de aproape o lună de la mijlocul lui ianuarie din cauza unui furtun cu probleme la motor, pentru care ulterior s-a dat vina pe erori de producţie.

GERMANIA

Salariu minim

Bundesratul, Camera Superioară a Parlamentului german, a aprobat, vineri, introducerea unui salariu minim general în Germania, cu plata a 8,5 euro pe oră de lucru. Iniţiativa a avut sprijinul landurilor controlate de social-democraţi, verzi şi stânga, toţi în opoziţie la nivel naţional, însă care deţin o majoritate suficientă în Camera Superioară germană. Propunerii i s-a alăturat şi landul Saarland, care este guvernat de Uniunea Creştin-Democrată, a cancelarului Angela Merkel, în coaliţie cu Partidul Social-Democrat. Totuşi, partidele Uniunii (creştin-democraţii şi creştin-socialii) şi Partidul Liber-Democrat (FDP), care formează coaliţia guvernamentală la Berlin, anunţaseră că iniţiativa privind introducerea salariului minim va fi respinsă de Bundestag, Camera Inferioară a Parlamentului, asupra căreia deţin controlul. În Germania nu există un salariu minim general stabilit şi se lasă la latitudinea patronatului şi a sindicatelor, în diversele sectoare de muncă, stabilirea prin acord a remuneraţiilor angajaţilor.

MAREA BRITANIE

Înfrângere

Liberal-democraţii britanici şi-au păstrat, joi, mandatul de deputat din Eastleigh (sudul Angliei), provocând o înfrângere zdrobitoare conservatorilor premierului David Cameron, care au terminat abia pe poziţia a treia, în spatele naţionaliştilor din micul partid UKIP. Potrivit preşedintelui biroului de vot, liberal-democraţii candidatului Mike Thornton au obţinut 13.342 de voturi, numai cu 1.771 în plus faţă de reprezentanta UKIP, Diane James, clasată pe locul al doilea cu 11.571 de voturi, în timp ce conservatoarea Maria Hutchings a terminat pe locul trei, cu 10.559 de voturi. Aceste alegeri legislative parţiale au avut loc ca urmare a demisiei fostului ministru liberal-democrat Chris Huhne, cercetat pentru obstrucţionarea justiţiei după ce a învinuit-o pe soţia sa de exces de viteză, abatere săvârşită de el însuşi.

ISRAEL

Condiţii

Preşedintele SUA, Barack Obama, va anula vizita în Israel, dacă premierul Benjamin Netanyahu nu va reuşi să formeze o coaliţie guvernamentală până pe 16 martie, informează postul israelian Channel 10. După alegerile care au avut loc în Israel pe 22 ianuarie, Benjamin Netanyahu şi-a asumat sarcina formării unei noi coaliţii de guvernare. Termenul-limită pentru formarea acestei coaliţii este 16 martie, când va trebui să îl anunţe pe preşedintele Shimon Peres dacă demersul a reuşit sau nu. Vizita lui Obama ar urma să aibă loc după formarea noului guvern israelian. Conform unui oficial israelian, vizita lui Obama ar fi programată pe 21 martie. Potrivit Channel 10, dacă până pe 16 martie nu va exista un nou guvern israelian, Barack Obama va anula vizita în Israel.

GERMANIA

Protest la zid

Sute de protestatari au împiedicat dezmembrarea unei porţiuni din Galeria de Est, una dintre ultimele rămăşiţe ale fostului Zid al Berlinului, pe unde urmează să fie construit accesul spre un nou complex rezidenţial pe malul râului Spree. Galeria de Est este cea mai lungă secţiune rămasă din Zidul Belinului şi una dintre cele mai mari atracţii turistice din capitala Germaniei reunificate. Restaurarea sa recentă a costat municipalitatea peste două milioane de euro. Oprirea demolării va fi însă, cel mai probabil, doar temporară. Preşedintele consiliului local districtual, Franz Schulz, a declarat că firma de construcţie a primit de la comisia de patrimoniu toate avizele necesare pentru dezmembrarea unei secţiuni de 22 de metri din secţiunea de zid de 1,3 kilometri, pentru proiectul rezidenţial. Dezvoltatorul imobiliar a încercat să liniştească spiritele, afirmând că porţiunea înlăturată va fi reconstruită în parcul din spatele Galeriei de Est, ceea ce îi nemulţumeşte pe artişti. O altă mică porţiune din galerie a fost îndepărtată acum câţiva ani pentru a face loc lucrărilor de construcţie la o nouă sală sportivă şi de concerte.