JAPONIA

Român reţinut pentru crimă

Un adolescent român în vârstă de 17 ani a fost reţinut în Japonia, după ce a înjunghiat-o mortal pe o tânără de 22 de ani, informează site-ul ziarului ”Japan Today”. Crima a avut loc ieri dimineaţă, în zona Musashino din Tokyo, la aproximativ 500 de metri de Gara JR Kichijoji. Femeia de 22 de ani, Arisa Yamada, a ieşit dintr-un magazin şi a fost atacată de doi indivizi. A fost înjunghiată şi a murit în timp ce era transportată la spital. În acest caz a fost reţinut un adolescent român în vârstă de 17 ani, suspectat de tâlhărie şi crimă.

ELVEŢIA

Bilanţ în creştere

O persoană grav rănită în atacul armat comis miercuri într-o fabrică de la Menznau, în centrul Elveţiei, a decedat, bilanţul morţilor crescând la patru, inclusiv atacatorul, a anunţat, ieri, postul local Radio Pilatus. Poliţia din Lucerna, însărcinată cu efectuarea anchetei, a refuzat să confirme. Atacatorul, un angajat mai vechi al fabricii, a deschis focul, miercuri dimineaţă, omorând două persoane şi rănind alte şapte, dintre care şase grav. El a fost găsit mort la locul tragediei. Potrivit colegilor acestuia, bărbatul suferea de probleme psihice. Este vorba despre un elveţian naturalizat, şi anume despre un albanez originar din Kosovo, potrivit ziarului ”Blick”. Identitatea sa nu a fost dezvăluită de poliţie. Cele două persoane care au murit pe loc, miercuri, sunt un bărbat şi o femeie, a anunţat poliţia, fără să ofere alte precizări. Atacul armat a fost comis la ora locală 9.00. Bărbatul, care avea asupra sa un pistol, a golit două încărcătoare trăgând asupra colegilor săi. El a tras mai întâi asupra unor angajaţi, într-un atelier, pe culoarul către cantină, dar şi în interiorul restaurantului întreprinderii. Potrivit publicaţiei ”20 minutes”, bărbatul nu lucra miercuri şi ar fi venit special la fabrică pentru a comite atacul. El muncea de peste zece ani pentru întreprindere şi era considerat un angajat fără probleme.

RUSIA

Seism puternic

Un cutremur cu magnitudinea de 6,9 a fost înregistrat în estul Rusiei, la ora 14.05 GMT, în largul insulelor Kurile, a anunţat, ieri, centrul american de geofizică USGS. Epicentrul cutremurului a fost localizat la 52,5 kilometri în Pacific şi la circa 2.200 de kilometri de Tokyo, în Japonia, precizează USGS.

SUA

Manning pledează vinovat

Bradley Manning, presupusa sursă a WikiLeaks, a explicat ieri, în instanţă, că a transmis documentele secrete ”pentru a declanşa o dezbatere publică pe tema politicii externe americane şi a conflictelor din Irak şi Afganistan”. Fostul analist militar a explicat cum a avut acces la bazele de date privind incidentele zilnice din Irak şi Afganistan, considerând că ”făceau parte din documentele cele mai importante din istoria recentă”.

GERMANIA

Europeni fără adăpost

Serviciile de asistenţă socială din diferite oraşe germane au fost luate cu asalt de numeroasele persoane fără adăpost, în principal imigranţi est-europeni, mulţi români, pe fondul temperaturilor scăzute din ultima perioadă, scrie ”Der Spiegel”, în ediţia online. Mulţi oameni fără adăpost care apelează la centre de cazare din Germania sunt cetăţeni ai unor state UE. În oraşul Hamburg, spre exemplu, există un centru de cazare care are 230 de locuri, dar iarna aceasta au existat atât de multe solicitari încât mulţi oameni au fost nevoiţi să doarmă pe mese sau scaune. Situaţii similare s-au înregistrat în Munchen, Stuttgart, Koln şi alte oraşe germane. Autorităţile germane afirmă că mulţi dintre cei care apelează la serviciile de asistenţă socială de urgenţă sunt români, bulgari şi cetăţeni ai altor state est-europene.

CHINA

Incident naval

Trei nave guvernamentale chineze au intrat ieri în apele teritoriale ale insulelor contestate Japoniei, în Marea Chinei de Est, a anunţat Paza de Coastă japoneză. Trei nave de supraveghere maritimă au intrat în jurul orei locale 7.00 în zona de 12 mile marine (aproximativ 22 de kilometri) ce înconjoară Insula Uotsuri, a anunţat Paza de Coastă. Uotsuri face parte din arhipelagul Senkaku, administrat de Japonia dar revendicat cu forţă de China, sub numele Diaoyu. Beijingul trimite periodic nave, precum şi avioane, în împrejurimile arhipelagului nelocuit Senkaku, începând din septembrie 2012, când Japonia a naţionalizat trei dintre cele cinci insule, cumpărându-le de la proprietarul lor privat nipon. Diferendul teritorial s-a agravat brusc atunci, fiind marcat de o săptămână de manifestaţii antijaponeze, adeseori violente, în China. În faţa acestei intensificări a tensiunilor, Tokyo a anunţat recent constituirea unei forţe speciale, formată din 600 de persoane şi 12 nave, pentru a supraveghea şi proteja arhipelagul Senkaku. Arhipelagul Senkaku/Diaoyu este situat la 200 de kilometri nord-est de coastele Taiwanului şi la 400 de kilometri vest de insula Okinawa (sudul Japoniei). În afară de poziţia sa strategică, fundul maritim al acestuia ar conţine hidrocarburi.

SLOVENIA

A picat Guvernul

Guvernul conservator al premierului sloven, Janez Jansa, un politician acuzat de corupţie, s-a prăbuşit ieri în Parlament, în urma adoptării unei moţiuni de cenzură a opoziţiei de centru-stânga. Moţiunea de cenzură a fost adoptată cu 55 de voturi exprimate de 89 dintre cei 90 de deputaţi prezenţi, 33 votând împotrivă iar unul abţinându-se. Astfel, Alenka Bratusek, în vârstă de 42 de ani, este însărcinată, în numele partidului Slovenia Pozitivă (centru-stânga), să formeze un nou guvern şi ar putea deveni prima femeie premier din Slovenia. Imediat după desemnare, ea a fost felicitată de Janez Jansa, în vârstă de 54 de ani. Alenka Bratusek are ca termen-limită data de 14 martie să prezinte un guvern membrilor Parlamentului şi să fie învestită în funcţie. În cazul în care va eşua, se deschide calea unor alegeri legislative anticipate, în urma alegerilor anticipate care au avut loc în decembrie 2011. Două dintre partidele care au părăsit coaliţia guvernamentală a lui Janez Jansa, Lista Cetăţenească (DL, centru-dreapta) şi Partidul Pensionarilor (DeSUS), au votat moţiunea de cenzură şi au susţinut-o pe Alenka Bratusek. Această schimbare de culoare politică are loc în contextul în care acest fost elev model din rândul fostelor ţări comuniste ce au aderat la UE se confruntă cu cea mai gravă criză politică, economică şi socială de la proclamarea independenţei sale, în 1991, după prăbuşirea fostei Iugoslavii comuniste. Janez Jansa, care a pierdut susţinerea a trei dintre cele cinci partide ce formau coaliţia guvernamentală, nu mai putea să exercite puterea în mod real.

R. MOLDOVA

Moţiune de cenzură

Partidul Comuniştilor din R. Moldova (PCRM) a depus ieri, la Parlament, o moţiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM). Liderul PCRM, fostul preşedinte Vladimir Voronin, a cerut ca moţiunea de cenzură să fie examinată cel târziu marţi. Anterior, Mihail Godea, liderul Partidului Acţiunea Democratică (PAD), a înregistrat la Parlament o moţiune de cenzură împotriva Guvernului. Marian Lupu, preşedintele Parlamentului şi liderul Partidului Democrat (PD), a declarat că formaţiunea sa este pregătită să depună propria moţiune sau să susţină un proiect care va veni de la oricare alt partid. Partidul Liberal (PL) nu va vota în favoarea moţiunii de cenzură şi mizează pe reluarea dialogului. Unul dintre liderii PL, Ion Hadârcă, a specificat că partidul său nu va susţine moţiunea şi pledează pentru reluarea dialogului. Pe de altă parte, deputatul liberal-democrat Valeriu Streleţ a precizat că ”moţiunea a fost scrisă în grabă, iar mesajul transmis este incoerent”. Moţiunea de cenzură exprimă retragerea încrederii acordate Guvernului la învestitură şi poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor. Ea se supune dezbaterii în prima zi de şedinţă plenară a săptămânii următoare datei depunerii şi se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor. Potrivit regulamentului Parlamentului, în cazul în care moţiunea de cenzură asupra activităţii Guvernului va fi respinsă, deputaţii care au semnat-o nu pot iniţia, în cadrul aceleeaşi sesiuni, o nouă moţiune pe acelaşi motiv. În cazul adoptării, în termen de cel mult trei zile, premierul va prezenta preşedintelui ţării demisia Guvernului. Moţiunile de cenzură asupra activităţii Guvernului adoptate de Parlament se publică în Monitorul Oficial al R. Moldova, Partea I.

TUNISIA

Preşedintele, audiat

Preşedintele tunisian, Moncef Marzouki, a fost audiat ieri dimineaţă ca martor, de către judecătorul de instrucţie care anchetează moartea opozantului Chokri Belaid, ale cărui rude afirmă că şeful statului ştia de ameninţare. Familia lui Chokri Belaid a dat asigurări că Marzouki avea informaţii cu privire la ameninţările care îl păşteau pe opozantul de stânga asasinat la 6 februarie, dar purtătorul de cuvânt al preşedinţiei Adnene Mancer a dezminţit. Membri ai familiei opozantului au anunţat în această săptămână că nu cred în ipoteza oficială potrivit căreia mişcarea salafistă l-a ucis pe opozant, acuzând partidul islamist Ennahda, aflat la putere, că s-ar afla în spatele asasinatului. Crima a aruncat Tunisia într-o criză politică fără precedent, obligându-l pe premierul Hamadi Jebali să demisioneze săptămâna trecută. Ţara se află în continuare în aşteptarea unui nou guvern.

EGIPT

Invitaţie pentru FMI

Egiptul a invitat, ieri, o misiune FMI la Cairo pentru reluarea negocierilor cu privire la un acord stand-by în valoare de 4,8 miliarde de dolari, în condiţiile în care rezervele valutare ale ţării au coborât la un nivel îngrijorător. Autorităţile egiptene au ajuns la un acord preliminar cu FMI în luna noiembrie a anului trecut însă ratificarea a fost amânată din cauza tensiunilor politice care au obligat Guvernul să amâne majorările de taxe necesare pentru a ţine sub control deficitul bugetar. Administraţia preşedintelui Mohamed Mursi se confruntă în prezent cu o criză economică. Agenţia de evaluare Fitch Ratings a avertizat miercuri că prelungirea alegerilor parlamentare, programate să înceapă la finele lunii aprilie şi să se încheie în luna iunie, ar putea amâna ajungerea la un acord cu FMI până în trimestrul al treilea. Economia egipteană trece printr-o perioadă de criză de la căderea lui Hosni Mubarak, la începutul lui 2011, instabilitatea politică ducând la o scădere a veniturilor din turism şi a investiţiilor străine. Lira egipteană s-a depreciat cu 8,2% în raport cu dolarul, de la începutul anului, iar rezervele valutare au scăzut la 13,6 miliarde de dolari, sub nivelul de 15 miliarde de dolari necesar pentru a acoperi timp de trei luni importurile. Un acord cu FMI ar putea debloca şi alte finanţări din partea statelor şi organizaţiilor internaţionale dar va necesita şi măsuri dure de austeritate. Potrivit unui plan al măsurilor economice avute în vedere, Guvernul de la Cairo intenţionează să introducă o taxă pe tranzacţiile bursier şi cotă unică de impozitare de 25% pentru companiile egiptene. Pentru acest exerciţiu financiar Guvernul egiptean mizează pe un deficit de 189,7 miliarde de lire (28 miliarde de dolari) sau 10,9% din PIB.