BULGARIA

Protest extrem

Un bărbat şi-a dat foc, ierii, în oraşul bulgar Radnevo, în sudul ţării, fiind a treia persoană care a recurs la acest gest în ultimele zece zile, anunţă Ministerul bulgar de Interne. Venţislav Vasilev, de 53 de ani, şi-a dat foc în faţa Primăriei locale, a declarat primarul, Ulian Ilcev. Bărbatul era în şomaj, la fel ca şi soţia sa, şi au cinci copii. În Bulgaria au loc proteste zilnic de 20 de zile, din cauza facturilor mari la electricitate. Protestele au condus la demisia Cabinetului Boiko Borisov, pe 19 februarie.

BELGIA

Român electrocutat

Un român de 27 de ani care locuia ilegal în Belgia a murit la spital după ce s-a electrocutat duminică după-amiaza, la Bruxelles, unde încerca să fure cabluri de cupru, a anunţat ieri Parchetul din Bruxelles. Tânărul a pătruns împreună cu alt român într-un imobil nelocuit de pe Quai des Usines, în capitala belgiană, cu scopul de a fura cabluri din cupru. Tânărul a suferit arsuri grave. Celălalt român a chemat alţi doi compatrioţi pentru a duce victima la Spitalul Academic (AZ) Jan Portaels, la Vilvorde. Personalul a efectuat manevre de resuscitare a victimei, dar fără succes.

MAREA BRITANIE

Furt de monede

Infractori români au furat monede în valoare de 44.000 de lire sterline, circa 51.000 de euro, din telefoane publice britanice, timp de patru luni. Hoţii au spart cabine telefonice în zone rurale din întreaga Mare Britanie, utilizând scule speciale. În intervalul martie - iulie 2012, hoţii au sustras monede în valoare de 43.975 de lire, circa 51.000 de euro, provocând daune de 26.514 de lire sterline, circa 30.700 de euro. În total, au fost sparte 316 telefoane publice, iar din 54 au fost furaţi toţi banii. Spargerile au avut loc în Exeter, Bury St. Edmunds, Carlisle, Glasgow, Sunderland, Newcastle, Durham, Wetherby, Derby, Oxford, Croydon, Bradford şi Plymouth. Trei români au fost arestaţi în acest caz.

BULGARIA

Contrabandă cu aur

Vameşii de la punctul de trecere a frontierei Kapitan Andreevo, dintre Bulgaria şi Turcia, au prins două românce care făceau contrabandă cu bijuterii din aur ascunse în lenjeria intimă. Cele două femei, originare din Satu Mare, călătoreau la bordul unui autocar pe ruta Istanbul-Bucureşti în momentul în care au fost selectate aleatoriu pentru control. Una dintre femei avea 500 de grame de bijuterii din aur ascunse în lenjeria intimă, iar cealaltă 400 de grame. Acestea aveau în total 73 de perechi de cercei, 61 de coliere, 46 de inele, 31 de brăţări şi 41 de medalioane. Valoarea bijuteriilor a fost estimată la 56.833 de leva, circa 29.000 de euro, de Agenţia bulgară a Vămilor.

EGIPT

Explozia unui balon

Un număr de 19 persoane şi-au pierdut viaţa, ieri, şi alte două au supravieţuit după explozia unui balon cu aer cald care s-a prăbuşit pe o plantaţie de trestie de zahăr în apropiere de oraşul egiptean Luxor, situat la 510 kilometri la sud de Cairo. Printre victime se află nouă rezidenţi din Hong Kong, dar şi turişti francezi, britanici şi japonezi. Explozia a survenit în timp ce balonul zbura la o altitudine de 300 de metri deasupra Qourna, pe malul de vest al fluviului Nil. Zborurile în zorii zilei cu balonul cu aer cald sunt foarte populare în rândul turiştilor care vin la Luxor pentru a vizita piramidele.

BULGARIA

Premier la spital

Premierul bulgar demisionar Boiko Borisov a fost internat în spital, ieri, cu o criză hipertensivă. Informaţia a fost confirmată de directorul spitalului Guvernului din Sofia. Medicii i-au administrat tratament pentru scăderea tensiunii şi l-au sfătuit să rămână internat în spital câteva zile pentru a-l putea monitoriza. Premierul urma să fie externat cel mai târziu astăzi. Medicii i-au cerut, de asemenea, să evite activităţile sportive timp de câteva zile.

R. MOLDOVA

Fost preşedinte de operat

Primul preşedinte al R. Moldova, Mircea Snegur, a fost internat în spital şi urmează să fie operat la picior. explicat că este vorba despre o intervenţie chirurgicală la genunchi, planificată în urmă cu mai mult timp. Fostul preşedinte este internat la o clinică privată şi nu a vrut să ofere mai multe detalii. În 2012, acesta a fost operat la celălalt picior. Mircea Snegur, de 73 de ani, a fost preşedinte al R. Moldova în perioada 1990-1996.

SUA

Vot decisiv

Chuck Hagel, desemnat pentru funcţia de şef al Pentagonului, a obţinut un vot decisiv în Senatul SUA, după 12 zile de blocare a candidaturii sale de către minoritatea republicană. Senatorii s-au pronunţat cu 71 de voturi pentru şi 27 împotrivă în favoarea lui Chuck Hagel, într-un vot de procedură în care erau necesare 60 de voturi pentru. Un alt vot urma să aibă loc la 23.30, ora României, pentru confirmarea în funcţie a lui Chuck Hagel.

TERITORIILE PALESTINIENE

Ajutor din Iran

Gardienii Revoluţiei islamice din Iran au înfiinţat o bază militară în Fâşia Gaza, pentru a-i ajuta pe militanţii mişcărilor radicale Hamas şi Jihadul Islamic să fabrice şi să utilizeze rachete, anunţă surse palestiniene citate de site-ul israelian Walla!News. Este vorba de specialişti iranieni care vor ajuta mişcările Hamas şi Jihadul Islamic să dezvolte şi să utilizeze rachete cu rază lungă de acţiune. Surse din cadrul serviciilor de informaţii israeliene au confirmat prezenţa iraniană în Fâşia Gaza, fără a oferi detalii. Informaţiile au fost difuzate în contextul în care o rachetă Grad a fost lansată ieri din Fâşia Gaza şi a căzut la sud de oraşul israelian Ashkelon, primul incident de acest fel de la operaţiunea israeliană din noiembrie 2012.

GERMANIA

Suspiciuni asupra producătorilor

Mai multe zeci de ferme agricole germane sunt suspectate că au vândut ouă sub apelativul bio sau crescut în aer liber, deşi nu respectau specificaţiile. Autorităţile judiciare din landul Saxonia Inferioară) anchetează fermele suspectate de fraude la vânzarea ouălelor bio sau de aer liber. Ancheta, care vizează conform presei germane 200 de ferme, din care trei sferturi se află în Saxonia Inferioară, a început în 2011 şi se va încheia în curând. Crescătorii nu au respectat mai ales limita fixată pentru numărul de pui pe metru pătrat şi normele privind creşterea în aer liber sau în cuşti.

ISRAEL

Anchetă oficială

ONU a solicitat o anchetă independentă în cazul morţii unui palestinian într-o închisoare din Israel şi a avertizat faţă de noile focare de violenţă din teritoriile ocupate, după tensiunile din ultimele zile. Emisarul special ONU în Orientul Mijlociu, Robert Serry, a solicitat o anchetă imparţială, după ce s-a întreţinut cu premierul palestinian Salam Fayyad în privinţa decesului lui Arafat Jaradat, un militant al-Fatah mort sâmbătă într-o închisoare israeliană. Decesul său, potrivit Autorităţii Palestiniene, a fost cauzat de torturi. Autorităţile penitenciare israeliene au anunţat că Arafat Jaradat ar fi murit din cauza unei crize cardiace. Ministrul palestinian însărcinat de Închisori, Issa Qaraqqa, citând rezultatele preliminare ale autopsiei comune, a anunţat urme de lovituri pe corpul victimei, coaste rupte şi leziuni musculare. Luni, mii de persoane au asistat la înmormântarea lui Arafat Jaradat într-o ambianţă tensionată. În scurt timp, un membru al Forţei ONU de Observare a Dezangajării (UNDOF) în Platoul Golan, între Israel şi Siria, a fost dat dispărut. Naţiunile Unite au protestat în repetate rânduri cu privire la extinderea conflictului sirian în această regiune, unde sunt staţionaţi 1.100 de militari şi personal originar din Austria, Croaţia, India, Japonia şi Filipine.

SUDAN

Deportări secrete

Israelul a deportat cel puţin o mie de sudanezi, pe bază de plecare voluntară. Agenţia ONU, care monitorizează situaţia refugiaţilor susţine că nu a fost informată de această manevră şi susţine că deportaţii au fost obligaţi să se întoarcă în Sudan, ţara lor de origine, în care li se interzice clar să viziteze sau să locuiască în Israel. Conform informaţiilor prezentate, operaţiunea de repatriere a fost desfăşurată în secret, pe parcursul a câtorva luni. Paşapoartele emise de autorităţile de la Khartoum sunt valabile în toate statele lumii, mai puţin în Israel. Activiştii drepturilor umanitare cred că persecutarea era un motiv mai mult decât întemeiat pentru acordarea statutului de refugiat imigranţilor sudanezi, ajunşi în Israel. Autorităţile de la Tel Aviv au încercat să fenteze vigilenţa vameşilor din Sudan, făcând aranjamente ca cei deportaţi să facă o escală într-o a treia ţară, a cărui nume nu a fost făcut public.

CAMERUN

Familie răpită

Familia de şapte persoane, răpită la 19 februarie în Camerun, a apărut pentru prima dată luni, într-o înregistrare video publicată pe internet, alături de răpitorii care se declară membri ai grupării islamiste nigeriene Boko Haram. Ministrul francez al Afacerilor Externe, Laurent Fabius, a condamnat „imaginile extrem de şocante (...) de o cruzime fără limite”. Răpitorii susţin că au recurs la această faptă din cauza „războiului împotriva Islamului”, desfăşurat de Franţa, făcând probabil referire la intervenţia militară, începută la 11 ianuarie, în Mali, împotriva grupărilor islamiste armate. Înregistrarea video de aproximativ trei minute, realizată într-un loc şi la o dată necunoscută, arată familia înconjurată de cel puţin trei răpitori mascaţi. O sursă apropiată familiei Moulin-Fournier, a confirmat identitatea acestora. La începutul filmului postat pe YouTube, tatăl, Tanguy Moulin-Fournier, este alături de soţia sa, de cei patri copii cu vârste cuprinse între 5 şi 12 ani şi de fratele său şi citeşte o declaraţie în limba franceză. Doi dintre răpitori ţin armele şi muniţia la vedere. Familia a fost răpită în nordul Camerunului. Potrivit autorităţilor cameruneze, cei şapte francezi, care vizitau un parc naţional în momentul în care au fost răpiţi, au fost transportaţi în nord-estul Nigeriei învecinate.

SUA

Decizie suprizătoare

Decizia preşedintelui Hamid Karzai de a expulza forţele speciale americane dintr-o provincie din Afganistan a fost o surpriză pentru Pentagon, care, potrivit unui oficial american, nu a primit nicio avertizare. Hamid Karzai a ordonat diminică retragerea, în termen de două săptămâni, a forţelor speciale americane din provincia Wardak, un refugiu al miliţiilor Taliban în apropiere de capitala Kabul, acuzând soldaţii de elită americani că ar fi creat o grupare armată ilegală, vinovată de acte de tortură şi omor. Această decizie reflectă dorinţa preşedintelui afgan de a redobândi controlul asupra miliţiilor locale, dar şi tensiunile faţă de Washington, în aşteptarea încheierii misiunii de luptă a NATO. Hamid Karzai critică regulat bombardamentele americane de pe teritoriul său, care afectează şi civili.