RUSIA

Ca-n filmele cu Mafia

Cadavrul unui deputat rus răpit pe 12 februarie a fost găsit într-un sat, în apropiere de Moscova, într-un butoi umplut cu ciment, a anunţat, ieri, comitetul rus de anchetă într-un comunicat. Cadavrul lui Mihail Pahomov, deputat în cadrul Consiliului Legislativ al oraşului Lipeţk, situat la 438 de kilometri sud de Moscova, a fost descoperit în subsolul unui garaj privat, într-un butoi de metal umplut cu ciment, în satul Obuhovo, la aproximativ 30 de kilometri de Moscova. Anchetatorii au conchis că este vorba despre o moarte violentă. Pahomov, în vârstă de 37 de ani, a dispărut pe 12 februarie, la Lipeţk, iar poliţia a deschis imediat o anchetă pentru răpire şi omor. Ministerul rus de Interne a anunţat ieri că a arestat 11 persoane suspectate de comiterea acestei crime, precum şi pe presupusul comanditar, un moscovit de 40 de ani. La rândul său, comitetul de anchetă a anunţat că l-a inculpat pe un fost ministru pentru probleme legate de locuinţe şi utilităţi în regiunea Moscova, Evgheni Haritonov, pentru că a comandat răpirea deputatului Pahomov.

SUA

Ambarcaţiuni în flăcări

Trei ambarcaţiuni au luat foc într-un port din Weehawken, în statul american New Jersey, informează presa americană de ieri. Incendiile au fost semnalate la ora 7.45 dimineaţă, în portul Lincoln Marina din New Jersey, conform site-ului de ştiri brooklyn.news12.com. La locul incidentului au fost trimise echipaje de pompieri. Nu există informaţii despre originea incendiului, nici despre eventuale victime.

CANADA

Arestat pentru crimă

Poliţia din Toronto a arestat un bărbat căutat de autorităţile române pentru înjunghierea mortală a unei persoane, în 1992, relatează cotidianul ”Toronto Star”. Givan Iusein, în vârstă de 43 de ani, a fost localizat şi arestat vineri, în baza unui mandat de extrădare. Iusein a fugit din România înainte de a-şi ispăşi pedeapsa de 18 ani de închisoare, a precizat poliţia. În prezent, acesta aşteaptă să fie extrădat către ţara de origine.

SUA

Copil rus ucis de mama adoptivă

Un copil rus de 3 ani a fost ucis de mama sa adoptivă, în SUA, a declarat, ieri, delegatul Kremlinului pentru drepturile copiilor, Pavel Astakhov, un nou scandal ruso-american, care intervine după interzicerea adopţiilor de copii ruşi de către americani. Maxime a fost bătut, potrivit anchetatorilor, de către mama sa adoptivă, care i-a administrat substanţe psihotrope puternice, pe o lungă perioadă de timp, a continuat responsabilul. Băiatul murise înainte să sosească ambulanţa la care a apelat mama sa. Autopsia a arătat că avea mai multe răni. Crima a avut loc la sfârşitul lunii ianuarie. Ambasada rusă a luat la cunoştinţă de acest fapt în ciuda absenţei unei reacţii oficiale din partea Departamentului de Stat, a criticat Astakhov. Rusia a acuzat americanii în repetate rânduri de maltratarea copiilor ruşi. Legea rusă care interzice adopţiile de către cetăţenii americani a intrat în vigoare de la 1 ianuarie. Legea poartă numele Dima Iakovlev, copil rus adoptat în SUA în 2008 şi decedat ca urmare a faptului că mama şi tatăl său adoptivi l-au uitat în maşina încinsă de soare. Această lege, una dintre măsurile cele mai ostile întreprinse de Moscova împotriva SUA, începând cu Războiul Rece, a fost criticată vehement de numeroase ONG-uri ruse şi internaţionale.

ELVEŢIA

Victime pe alese

Procesul împotriva unui jurist şi unui grafician de origine română a început ieri la Lausanne, cei doi fiind acuzaţi că selectau victimele spargerilor pe care le comiteau, de pe lista de pacienţi a Spitalului Cery. Acest grup infracţional nu corespunde deloc profilului spărgătorilor obişnuiţi. Unul este un jurist român naturalizat canadian, căsătorit şi cu copii, în vârstă de aproximativ 40 de ani, care a migrat în Elveţia din Montreal, în 2007, împreună cu soţia sa, angajată ca îngrijitoare la Spitalul Cery. Celălalt, în vârstă de aproximativ 30 de ani, pe care primul l-a întâlnit întâmplător şi l-a găzduit la domiciliul său, este un absolvent de arte grafice care a venit în Elveţia ca turist, în căutarea unui loc de muncă. Acuzaţi de spargeri, cei doi au pus la încercare răbdarea judecătorului prin nişte explicaţii mai degrabă uimitoare. Juristul susţine că a dat întâmplător peste listele pacienţilor, care conţin nume şi adrese, în ziua în care s-a dus la spital să obţină o copie a planului de muncă a soţiei sale, distrus printr-o eroare. El nu s-a putut abţine să nu le fure împreună cu setul de chei de la apartamentul unei brătrâne. Astfel, ei au... vizitat majoritatea locuinţelor în absenţa victimelor acestora. Ca mobil, juristul a invocat necesitatea de a plăti cheltuieli medicale importante nerambursate prin asigurare, în contul soţiei sale grav bolnave, cheltuieli pe care asigurătorul le-a plătit, până la urmă. Îndrăzneţi dar neîndemânatici, cei doi nu au reuşit să forţeze majoritatea uşilor locuinţelor vizate utilizând un tub şi o filă de film radiografic, o tehnică pe care afirmă că au învaţat-o pe Internet. În puţinele cazuri în care au reuşit să pătrundă în vreo locuinţă, ei au sustras nimicuri, ca de exemplu linguriţe despre care credeau că sunt din argint. Cei doi au fost arestaţi în timpul unei tentative de spargere, în 2012. Graficianul se află în arest preventiv de atunci, pentru a nu părăsi ţara înaintea procesului, în timp ce juristul, care locuieşte la Lausanne, a petrecut trei luni la Închisoarea Croisee.

BULGARIA

Demisia ministrului de Finanţe

Vicepremierul şi ministrul de Finanţe, Simeon Djankov, a demisionat, a anunţat agenţia Focus News, ieri. Djankov a fost unul dintre miniştri favoriţi ai premierului bulgar, bucurându-se de o susţinere fermă din partea lui Boiko Borisov, încă de la sosirea la putere a Partidului Cetăţeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB). Borisov urmează să o nominalizeze pe ministrul Dezvoltării Regionale, Liliana Pavlova, pentru funcţia de vicepremier, o informaţie anunţată ieri de Focus News şi confirmată de Biroul de presă al Guvernului. Borisov va propune Parlamentului să voteze atât o remaniere, cât şi o modificare a structurii Cabinetului. Pavlova, ministrul cu cea mai mare notorietate din Cabinetul Borisov, urmează să preia atribuţii de vicepremier, iar ministrul pentru Managementul Fondurilor UE, Tomislav Doncev, va deveni ministrul Finanţelor. Pavlova va păstra portofoliul Dezvoltării Regionale, iar Doncev va cumula, de asemenea, cele două funcţii. Vestea a uimit numeroşi bulgari, Djankov fiind unul dintre miniştri favorţi ai lui Borisov. Demisia are loc în urma unor proteste de amploare faţă de valoarea facturilor la electricitate şi căldură, sute de mii de cetăţeni exprimându-şi nemulţumirea în stradă, duminică. Remanierea are loc cu doar câteva luni înaintea alegerilor generale şi în urma unui număr de demiteri şi înlocuiri similare fără precedent.

GERMANIA

Interzis la gaze de şist?

Germania ar putea interzice extracţia de gaze de şist prin fracturare, o metodă de extracţie a gazelor naturale din depozite de rocă anterior inaccesibile, prin injectarea de fluide sub presiune, ce conţin agenţi chimici, a declarat ministrul Mediului, Peter Altmaier. Dacă rezultatele cercetărilor ştiinţifice vor demonstra nocivitatea acestei metode, autorităţile germane ar trebui să ia măsuri pentru interzicerea utilizării acesteia, a afirmat el. Peter Altmaier a anunţat pregătirea unei noi legi care prevede interzicerea completă a extracţiei gazelor de şist în zonele cu rezerve de apă potabilă, subliniind că, în alte cazuri, legea va obliga autorităţile să efectueze verificări cu privire la compatibilitatea din punct de vedere al mediului şi utilizarea extracţiei de gaze de şist prin fracturare. Cel mai mare pericol îl constituie, în opinia sa, vibraţiile subterane care însoţesc procesul de extracţie. În acest sens, ministrul german a subliniat că, în SUA, gazele de şist sunt extrase de regulă în zone deşertice, iar în Europa, câmpurile de astfel de gaze predomină în zonele dens populate. Pe fondul controverselor privind metodele de extracţie a gazelor de şist, comisia pentru protecţia mediului din Parlamentului Lituaniei a propus suspendarea proiectului de prospectare a zăcămintelor de gaze de şist pe teritoriul acestei republici baltice.

MAREA BRITANIE

Grevă la BBC

Jurnaliştii de la BBC au început, ieri, la 0.00 GMT, o grevă de 24 de ore pentru a protesta contra concedierilor, o acţiune ce ar putea provoca întreruperi în emisiunile de radio şi televiziune ale canalului britanic. Greviştii răspund apelului Uniunii Naţionale a Jurnaliştilor (NUJ), după eşecul negocierilor de redistribuire a 30 de angajaţi ce pot fi concediaţi. Nouă din locurile de muncă ameninţate sunt la BBC Scotland în Scoţia, iar celelalte afectează canalele şi staţiile Five Live, Asian Network si World Service. Potrivit secretarului general al sindicatului, Michelle Stanistreet, ”aderenţii NUJ acţionează pentru a-şi apăra locurile de muncă şi un jurnalism de calitate în grup. Ei sunt furioşi şi frustraţi de deciziile lamentabile luate la vârf de BBC - decizii ce fac ca jurnaliştii să fie forţaţi să-şi părăsească locurile de muncă şi jurnalismul şi programele de calitate să fie compromise”. Potrivit NUJ, BBC a pierdut 7.000 de locuri de muncă din 2004. Sindicatul cere un moratoriu de şase luni pentru disponibilizări. 2.000 de locuri de muncă urmează a fi suprimate până în 2017 şi programele canalului public revizuite profund în cadrul unui vast program de reducere a costurilor.

FRANŢA

Grevă la AFP

Angajaţii Agence France-Presse (AFP) au intrat în grevă din nou, ieri, la solicitarea sindicatelor, motiv pentru care fluxurile agenţiei de ştiri au fost perturbate până la ora 13:00 GMT. Un anunţ în acest sens a fost publicat pe fluxul de ştiri al agenţiei. Totodată, AFP şi-a cerut scuze abonaţilor săi pentru situaţia creată. Aceasta este pentru a treia oară în ultima lună când angajaţii Agence France-Presse au intrat în grevă. Astfel, pe 31 ianuarie, angajaţii din Franţa ai AFP au intrat în grevă, în intervalul orar 17.00 - 24.00, în semn de protest faţă de planurile de restructurări redacţionale din Franţa şi Africa. La momentul respectiv, ziarul ”Le Figaro” a precizat că sindicatele CGT, CFDT, FO, SNJ, SUD şi CFE/CGC au solicitat managementului AFP să retragă proiectul ”Regiunea Franţa”, care prevede desfiinţarea unui nivel ierarhic regional. De asemenea, organizaţiile sindicale cereau renunţarea la planul care prevede centralizarea la Johannesbourg, în Africa de Sud, a conţinutului editorial AFP din zona Africa. Totodată, angajaţii AFP au intrat într-o grevă de 24 de ore, pe 13 februarie, în semn de protest faţă de proiectele de reorganizare redacţională ce vizează operaţiunile din Franţa şi Africa ale agenţiei de presă. Reprezentanţii sindicatelor AFP consideră că prin aceste reorganizări se caută mai ales să se facă economii eliminând locuri de muncă, ceea ce conducerea dezminte.

BELGIA

Doutroux rămâne după gratii

Justiţia belgiană a respins, ieri, cererea de punere în libertate a pedofilului belgian Marc Dutroux, cu purtarea unei brăţări electronice de către el, cerere respinsă îndeosebi din cauza ”riscului de recidivă a celui mai detestat om din Belgia”. Tribunalul de aplicare a pedepselor (TAB) din Bruxelles şi-a explicat decizia invocând ”absenţa unor perspective de reinserţie a lui Dutroux”, condamnat în 2004 la închisoare pe viaţă şi care a pledat personal pentru dreptul de a putea să-şi execute pedeapsa la domiciliu purtând o brăţară electronică. TAB a urmat avizele negative date de către psihiatri, administraţia penitenciară şi Parchet. Proiectul de reinserţie a lui Dutroux, în vârstă de 56 de ani, a fost considerat necredibil din mai multe puncte de vedere: absenţa unui proiect profesional serios, el doreşte să devină instalator sau tinichigiu independent şi a unui loc de cazare, existând riscul de a deranja victimele şi familiile lor, precum şi pericolul de recidivă. Mama lui Marc Dutroux s-a opus ferm, ieri,oricărei puneri în libertate a pedofilului. ”Marc nu este gata pentru a fi eliberat, deoarece el vrea întotdeauna să le atribuie altora responsabilitatea faptelor sale. Sunt sigură c-o va lua de la capăt. N-are nici un simţ al realităţii”, a declarat mama lui Dutroux, adăugând că fiul său i-a zis că o va ucide, la fel şi pe tatăl său, ”pentru a-i moşteni mai repede”. Marc Dutroux, fost electrician din Charleroi, a fost condamnat în iunie 2004 la închisoare pe viaţă, pentru răpire, sechestrare şi viol, fapte datând din perioada iunie 1995 - august 1996, în cazul a şase fetiţe şi adolescente belgiene, precum şi pentru moartea a patru dintre ele. După mai bine de 15 ani de la comiterea faptelor, opinia publică belgiană a rămas traumatizată de aceste fapte criminale, cele mai rele din istoria regatului. Aflat în închisoare la Nivelles, la sud de Bruxelles, Dutroux va putea face o cerere de eliberare condiţionată la sfârşitul lui aprilie, în momentul în care el va executa efectiv o treime din pedeapsa sa asimilată cu 45 de ani, fiind inclusă şi detenţia preventivă. Totuşi, observatorii belgieni estimează că Dutroux n-are nicio şansă de a obţine eliberarea condiţionată, care a fost totuşi acordată în august fostei sale soţii, Michelle Martin, care trăieşte de atunci într-o mănăstire din regiunea Namur.

ALBANIA

Alegeri prezidenţiale

Armenii au fost chemaţi la urne, ieri, pentru a-şi alege preşedintele în cadrul unui scrutin în care şeful statului, Serge Sarkissian, este marele favorit dar care este şi un test pentru democraţie în această fostă republică sovietică, după confruntările sângeroase de la alegerile prezidenţiale din 2008. Aproximativ 2,5 milioane de alegători au fost chemaţi să se pronunţe în cadrul acestui vot supravegheat până la închiderea urnelor, la ora 16.00 GMT, de 600 de observatori intenaţionali. Preşedintele Armeniei, Serge Sarkasian, a fost reales în funcţie, cu aproape 60% din voturi, conform sondajelor de tip exit-poll. Sarkisian a obţinut 58% din voturi, iar principalul său adversar, fostul ministru de Externe Raffi Hovannissian, 32%, conform sondajului efectuat de Institutul Gallup.

EGIPT

Apel la nesupunere civică

Mii de manifestanţi din Port-Said au golit clădirile oficiale de angajaţi, duminică, făcând apel la nesupunere civilă şi cerând dreptate pentru zecile de persoane ucise luna trecută în confruntările cu poliţia. Potrivit martorilor oculari, manifestanţii au forţat şcolile, băncile şi uzinele să se închidă şi au blocat, pentru scurt timp, linia de cale ferată din acest oraş care se întinde de-a lungul canalului Suez. Mişcarea nu a afectat totuşi traficul prin canalul Suez, a anunţat un oficial. Manifestanţii cer dreptate pentru moartea a cel puţin 40 de persoane în confruntările cu poliţia, după condamnarea la moarte, la sfârşitul lui ianuarie, a 21 de suporteri de fotbal locali, acuzaţi de implicare în violenţele soldate cu 74 de morţi anul trecut, după un meci de fotbal. Preşedintele Mohamed Morsi a reacţionat la violenţele din Port-Said şi din alte două oraşe situate de-a lungul canalului Suez, făcând apel la armată pentru a garanta securitatea şi impunând starea de urgenţă şi restricţii de circulaţie. În total, peste 50 de persoane au fost ucise şi alte câteva sute au fost rănite în violenţele declanşate după anunţarea verdictului, care a coincis cu împlinirea a doi ani de la începutul revoltei împotriva lui Hosni Mubarak. Ciocnirile cele mai sângeroase au avut loc în Port-Said. Aceste confruntări, cele mai sângeroase de la alegerile prezidenţiale din iunie 2012, s-au derulat pe fondul unei contestări puternice a lui Morsi şi al crizei economice.

BAHREIN

Donaţie

Emiratele Arabe Unite s-au angajat ieri să doneze Bahreinului 2,5 miliarde de dolari într-o perioadă de 10 ani, în ideea de a sprijini economia acestei ţări afectată de Primăvara Arabă. Emiratele Arabe Unite îşi onorează astfel angajamentul asumat în luna martie 2011, împreună cu alte trei monarhii petroliere din Golful Persic (Arabia Saudită, Kuweit şi Qatar) privind crearea unui fond de dezvoltare în valoare de 20 de miliarde de dolari pentru a ajuta Bahreinul şi Omanul. La doi ani de la izbucnirea Primăverii Arabe, Bahreinul se confruntă cu turbulenţe provocate de majoritatea şiită care reclamă reforme democratice. Bahreinul şi Omanul alături de Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Kuweit şi Qatarul formează Consiliul de Cooperare al Golfului, un organism de cooperare regională înfiinţat în 1981.