BELARUS

Jurnalist mort

Un jurnalist şi scriitor apropiat opoziţiei belaruse, Iuri Gumeniuk, a fost găsit mort, după ce se pare că a căzut de la etajul nouă al unui imobil, a anunţat, ieri, Asociaţia Jurnaliştilor din Belarus. Faptele s-au petrecut la Grodno. Imobilul respectiv este situat în apropierea casei în care Iuri Gumeniuk locuia cu mama sa. Nu se cunosc motivele pentru care jurnalistul de 43 de ani s-ar fi aflat în acel imobil. Poliţia ia în calcul atât ipoteza unei sinucideri, cât şi pe cea a unei omucideri. Iuri Gumeniuk a colaborat cu diverse publicaţii independente, iar ulterior, la emisiuni ale unui post polonez de radio şi unei instituţii mass-media belaruse care emite în Polonia. El este cunoscut şi pentru versurile sale satirice la adresa preşedintelui Aleksandr Lukaşenko. În 2011, Iuri Gumeniuk a fost condamnat la 12 zile de închisoare, pentru participarea la o acţiune de protest, la Grodno. Belarusul este vizat de sancţiuni occidentale, din cauza unei reprimări a opoziţiei, care s-a accentuat în urma algerilor prezidenţiale contoversate din decembrie 2010, câştigate de Lukaşenko, aflat la putere de 18 ani.

GRECIA

Atentat la Atena

Doi paznici au fost răniţi uşor în explozia unei bombe, ieri dimineaţă, într-un centru comercial de la periferia Atenei, în care se află, în afară de magazine, o agenţie a Băncii Naţionale a Greciei. După ce cei care au amplasat bomba au alertat telefonic ziarul ”Eleftherotypia” şi site-ul zougla.gr., poliţia tocmai evacua centrul comercial, în momentul în care bomba, amplasată într-o pubelă, a explodat, la ora locală 10.50. Acest atentat are loc în urma unei intensificări a unor atacuri şi atentate, în ultima perioadă, în special împotriva sediilor unor partide şi unor jurnalişti.

BULGARIA

Politician vizat

Sâmbătă, liderul istoric al partidului minorităţii turce din Bulgaria, Ahmed Dogan, a supravieţuit unui atentat al cărui autor a fost arestat, a anunţat vicepreşedintele formaţiunii, Liutvi Mestan. În cursul unui congres al Mişcării pentru Drepturi şi Libertăţi (MRF), în timp ce Ahmed Dogan se adresa delegaţilor, de la tribună, un tânăr de 25 de ani, înarmat cu un pistol cu gaze şi două cuţite, a încercat să tragă asupra liderului, fără succes. El a fost imobilizat de delegaţi. Ahmed Dogan, în vârstă de 58 de ani, conduce MRF de la fondarea partidului, în 1990. Formaţiunea a făcut parte, în două rânduri, din guverne de coaliţie conduse de socialişti (foşti comunişti) sau de centru-dreapta, în perioada 2001-2009, iar în prezent se află în opoziţie faţă de Guvernul conservator al premierului Boiko Borisov. Ieri, Ahmed Dogan şi-a anunţat retragerea de la conducerea MRF, o hotărâre fără legătură cu atentatul. Minoritatea turcă din Bulgaria, o ţară aflată mult timp sub dominaţie otomană (1396-1878), reprezintă aproximativ 10% din populaţie.

FRANŢA

Panică la metrou

Aproximativ 100 de pasageri au fost evacuaţi, ieri la prânz, dintr-o garnitură a metroului parizian care a rămas blocată, din cauza intemperiilor, pe un viaduct peste Sena, în timp ce la Paris continua să ningă, au anunţat pompierii. Evacuarea a durat circa o oră, fără ca vreo persoană să fie rănită. Mijloace nautice au fost mobilizate, în cazul în care vreo persoană ar fi căzut în apă, dar nu a fost cazul să intervină. Pasagerii au fost nevoiţi să meargă 200-300 de metri pe şine, până în Gara Austelitz. Acest incident rar s-a produs pe o linie parţial aeriană, care asigură legătura între oraşul Bobigny, la nord şi Piaţa Italiei, la sud de Paris. Majoritatea liniilor metroului parizian sunt subterane.

SUA

Fost primar inculpat

Fostul primar al oraşului New Orleans, Ray Nagin, cunocut pentru un mesaj în care cerea ajutor în timpul uraganului Katrina, în 2005, a fost inculpat vineri, pentru 21 de capete de acuzare de corupţie, inclusiv luare de mită, spălare de bani şi fraudă. Nagin este suspectat că a fraudat oraşul printr-o schemă de dare şi luare de mită în cadrul căreia primea cecuri, numerar, transferuri online, servicii personale şi călătorii gratuite de la oameni de afaceri care doreau să obţină contracte şi un tratament preferenţial din partea municipalităţii. Membri ai familiei lui Nagin au primit, între altele, o vacanţă în Hawaii, bilete de avion la clasa întâi spre Jamaica, o călătorie cu un avion privat şi o limuzină la New York în valoare totală de 23.500 de dolari şi servicii pe telefonul mobil, potrivit actului acuzării. De pe urma acestor presupuse fapte de corupţie ar fi beneficiat inclusiv o afacere cu granit a familiei, Stone Age LLC. Nagin era primar în momentul în care uraganul Katrina a ucis 1.833 de persoane în cinci state americane şi a provocat pagube de 108 miliarde de dolari, în 2005. Actualul primar al oraşului New Orleans, Mitch Landrieu, care a câştigat alegerile în 2010, după ce Nagin nu a mai putut candida la finalul ultimului mandat permis de legislaţie, a declarat că ”acuzaţiile marchează o zi tristă pentru oraş, corupţia publică nu poate şi nu va fi tolerată”.

GERMANIA

Alegeri regionale

Alegătorii din landul Saxonia Inferioară au vot ieri, de la ora locală 8.00, în cadrul unui scrutin legislativ regional crucial pentru cancelarul Angela Merkel, cu opt luni înaintea alegerilor legislative. Acest scrutin este ultimul test electoral înainte de luna septembrie, când vor avea loc un scrutin regional în Bavaria, iar după aceea, alegeri la nivel federal, care vor conduce sau nu la obţinerea celui de al treilea mandat de către Merkel. Parlamentul Saxoniei Inferioare este dominat în prezent de o alianţă a conservatorilor şi liberalilor, identică celei care se află la conducerea Germaniei la nivel federal. Conservatorii cancelarului Angela Merkel se clasează pe primul loc, în urma scrutinului legislativ regional din Saxonia Inferioară, dar fără garanţia că vor putea să conducă acest land din nordul Germaniei, potrivit primelor sondaje realizate la ieşirea de la urne. Conservatorii (CDU) erau creditaţi cu 36-37% din voturi, iat aliaţii lor liberali din cadrul FDP, cu 9,5-10%. Opoziţia social-democrată (32,5-33%) şi Verzii (13,5%) obţin în total un rezultat comparabil, potrivit sondajelor difuzate de posturile publice de televiziune.

AUSTRIA

Referendum

Austriecii au votat masiv, în cursul referendumului de ieri, pentru menţinerea serviciului militar obligatoriu, respingând astfel o armată profesionistă, o problemă care diviza mica republică alpină cu statut de ţară neutră. Acest rezultat constituie un eşec pentru cancelarul social-democrat (SPÖ) Werner Faymann, ministrul Apărării, Norbert Darabos (SPÖ), Verzi, dar şi pentru publicaţiile de mare tiraj care au susţinut o campanie favorabilă unei armate profesioniste.

FRANŢA

Sprijin pentru gay

Susţinătorii francezi ai dreptului la căsătorie pentru persoane de acelaşi sex au mobilizat, sâmbătă, mii de persoane, în numeroase oraşe ale Franţei, la şase zile după o uriaşă manifestaţie a opozanţilor controversatului proiect de lege, ce va fi discutat de Parlamentul francez, la 29 ianuarie. La Toulouse, manifestaţia a reunit 8.000 de persoane, la Strasbourg, numărul acestora a fost de circa 6.000, în Lille, 2.500, la Bordeaux, 4.000, alte câteva mii de persoane luând parte la manifestaţiile de la Nice, Marseille şi Nantes. Precedenta zi de mobilizare a susţinătorilor dreptului la căsătorie pentru persoane de acelaşi sex a reunit, la mijlocul lui decembrie, circa 50.000 de manifestanţi în provincia franceză, iar la Paris, 150.000. În data de 13 ianuarie, opozanţii proiectului de lege, susţinuţi de Biserica Catolică şi de dreapta politică, au reunit la Paris 340.000 de persoane.

GRECIA

Proteste

Câteva sute de greci şi imigranţi au participat, sâmbătă, la o defilare paşnică, la Atena, împotriva rasismului şi extremei drepte, în semn de protest faţă de o amplificare a unor agresiuni de natură xenofobă în această ţară. Aproape 3.000 de persoane au participat la această manifestaţie organizată de municipalităţi, asociaţii, comunităţi de imigranţi şi partidul Syriza (stânga radicală, opoziţie). Manifestanţii agitau banderole pe care se puteau citi mesaje ca ”Fascism, niciodată”, ”Încetaţi atacurile rasiste”, ”Afară cu neonaziştii”, dar şi un steag reprezentând comunitatea gay. Un pompier de 29 de ani, dar şi un alt cetăţean grec de 25 de ani au fost arestaţi săptămâna trecută, în urma asasinării unui imigrant pakistanez, înjunghiat mortal, în noaptea de miercuri spre joi. Cei doi sunt suspectaţi că ar fi avut motivaţii rasiste. Manifeste aparţinând partidului neonazist Zori Aurii au fost descoperite la domiciliul suspectului de 25 de ani. Înaintea mitingului de sâmbătă, comunitatea pakistaneză din Grecia a organizat o rugăciune comună în memoria victimei, într-un squar din centrul Atenei. Ambasada SUA în Grecia a avertizat, în noiembrie, cetăţenii americani cu privire la riscul unor agresiuni în baza discriminării faciale, în spaţiile publice din această ţară.

MEXIC

Oraşe fără poliţişti

Două localităţi din nordul Mexicului nu mai au niciun poliţist: toţi cei 158 de poliţişti locali, inclusiv cei doi şefi ai acestora, au fost arestaţi vineri, din cauza presupuselor legături cu crima organizată. Cei doi comandanţi ai poliţiei, precum şi 47 de poliţişti din Lerdo şi 109 din Gomez Palacio, statul Durango, au fost arestaţi în cursul unei operaţiuni desfăşurate în comun de armată şi poliţia statului Durango, a precizat Sonia de la Garza Fragoso, procurorul statului. Pe de altă parte, 145 de poliţişti din Gomez Palacio au fost suspendaţi în noiembrie, iar restul elementelor active ale celor două oraşe, ce au împreună circa 500.000 de locuitori, se află în pregătire continuă. Lerdo şi Gomez Palacio sunt situate într-o regiune în care în ultimii trei ani a crescut numărul răpirilor, dispariţiilor şi asasinatelor. Potrivit procurorului, cele două oraşe s-au confruntat, săptămâna trecută, cu un val de spargeri ale băncilor şi magazinelor, interpretate ca un mijloc de presiune asupra autorităţilor după demararea unei anchete asupra poliţiştilor locali, cărora în prealabil li s-au confiscat armele. Unii dintre poliţiştii arestaţi au mărturisit că o grupare criminală a ordonat atacurile şi acţiunile, pentru ca locuitorii să reclame necesitatea unei poliţii locale înarmate, potrivit procurorului. Pe durata anchetei, securitatea celor două localităţi va fi asigurată de poliţia de stat şi armată.

COLUMBIA

Încetarea armistiţiului

Gruparea de gherilă FARC a anunţat, ieri, încetarea unilaterală a unui armistiţiu de două luni pe care l-a decretat în noiembrie, la Havana, în cursul unor negocieri cu Guvernul columbian, căruia îi cerea să studieze posibilitatea unui armistiţiu bilateral. ”Cu sufletul greu, trebuie să recunoaştem că revenim la starea de război, pe care nimeni nu o vrea”, a declarat, pentru presă, negociatorul-şef al grupării rebele columbiene, Iván Márquez, la începutul unei noi zile de negocieri cu reprezentanţi ai Guvernului preşedintelui Juan Manuel Santos.

COREEA DE NORD

Extinderea sancţiunilor

SUA şi China au ajuns la un acord de principiu asupra unui proiect de rezoluţie care să extindă actualele sancţiuni ONU împotriva Phenianului, ca reacţie faţă de lansarea la 12 decembrie a unei rachete nord-coreene cu rază lungă de acţiune, au anunţat diplomaţi, vineri. Acordul a fost obţinut în urma unor negocieri intense la care au participat secretarul de Stat american, Hillary Clinton şi omologul său chinez, Yang Jiechi. Odată cu unda verde a Beijingului asupra acestui text, proiectul ar putea fi supus rapid aprobării Consiliului de Securitate şi adoptat săptămâna aceasta. SUA şi China vor adoptarea unei decizii înainte ca Phenianul să preia preşedinţia Consiliului, în februarie. Lansarea la 12 decembrie a unei rachete nord-coreene cu rază lungă de acţiune, care a plasat pe orbită un satelit, este considerată de SUA şi aliaţii lor un nou test deghizat al unei rachete balistice cu rază lungă de acţiune, în contextul în care rezoluţii ONU din 2006 şi 2009 interzic Phenianului orice activitate nucleară şi balistică. O lungă serie de tiruri eşuate, ultimul în aprilie 2012 şi două teste nucleare au condus la adoptarea unei serii de sancţiuni împotriva Coreei de Nord, începând din 2006. Lansarea rachetei cu rază lungă de acţiune a fost urmată de convocarea de urgenţă a Consiliului de Securitate, care a condamnat-o şi a decis continuarea unor negocieri în vederea unui răspuns adecvat. Această avertizare şi teama că Phenianul poate proceda la un nou test nuclear, aşa cum a făcut după lansările precedente, probabil că au convins China să îşi exprime acest acord de principiu.