ITALIA

Românce intoxicate

Zece muncitoare românce s-au intoxicat cu monoxid de carbon, vineri, patru fiind în stare gravă, într-o casă aparţinând unei ferme agricole din nordul-estul Italiei, informează pagina online a agenţiei ANSA. Conform datelor preliminare, incidentul a avut loc din cauza unei defecţiuni la sistemul de încălzire al unei case din localitatea Comacchio, în regiunea Emilia-Romagna. Niciuna dintre cele zece victime nu riscă să îşi piardă viaţa, dar patru femei sunt în continuare într-o cameră hiperbarică din Cesena. Autorităţile italiene anchetează incidentul.

UNGARIA

Alerte cu bombă

Experţii în depistarea şi dezamorsarea bombelor cercetau, vineri, mai multe instituţii publice din Budapesta, în urma unor ameninţări cu bombă primite prin telefon, a anunţat poliţia ungară. Birourile primarilor din Zuglo şi Angyalfold, tribunalul din districtul 3 şi instituţiile publice din districtele 7 şi 14 au primit ameninţări cu bombă prin telefon. Ulterior s-a descoperit că au fost doar alarme false.

JAPONIA

Navă în flăcări

Trei marinari au murit şi alţi cinci sunt daţi dispăruţi la bordul unei nave de pescuit sud-coreene incendiate, în Marea Chinei de Est, în zona Insulei Uotsuri, a anunţat Paza de Coastă japoneză. Uotsuri este cea mai mare insulă din arhipelagul japonez Senkaku, revendicat de către Beijing sub numele de Diaoyu.

OLANDA

Sinucidere

Un opozant rus care a solicitat azil politic în Olanda, după ce a participat la o manifestaţie împotriva regimului rus în mai 2012, s-a sinucis într-un centru pentru refugiaţi, a anunţat, joi, o asociaţie rusească de avocaţi. Aleksandr Dolmatov, membru al partidului neînregistrat Cealaltă Rusie, s-a sinucis într-un centru pentru refugiaţi la Amsterdam, în noaptea de miercuri spre joi. Cererea sa de azil a fost refuzată de autorităţile olandeze, dar trebuia să fie examinată în apel. Dolmatov a fugit din Rusia, după ce a fost reţinut în timpul unei manifestaţii la 6 mai, cu o zi înainte de învestirea lui Vladimir Putin în funcţia de preşedinte. El a fost eliberat, dar se temea să nu fie arestat şi inculpat. La 6 mai, forţele de ordine au blocat defilarea, după care au început să-i disperseze pe manifestanţi. Aproximativ 30 de poliţişti şi zeci de manifestanţi au fost răniţi. Până în prezent, 19 persoane au fost acuzate în acest caz, iar una dintre ele, singura care şi-a recunoscut vinovăţia, a fost condamnată în noiembrie la patru ani şi jumătate de închisoare, un verdict care sugerează că pedepse grele vor fi aplicate şi pentru alţi acuzaţi.

SUA

Alertă în aer

Două avioane americane de vânătoare de tip F-15 au escortat, joi, un zbor al companiei Alaska Airlines până la aeroportul din Seattle, după ce un apel telefonic anonim a semnalat prezenţa unui pirat al aerului la bord, au anunţat autorităţile. Avionul Boeing 737 a fost escortat până la aterizare, fără incidente, la Seattle, joi seara, a anunţat North American Aerospace Defense Command (NORAD), care supraveghează spaţiul aerian american şi canadian. Un corespondent anonim a avertizat FBI din Hawai că un pirat al aerului, căruia i-a precizat inclusiv numele, se afla la bordul zborului 819 al companiei Alaska Airlines, care a decolat de la Kona (Hawai), a confirmat Tom Simon, un purtător de cuvânt al FBI, la Honolulu. Echipajul a fost alertat iar avionul a aterizat ”fără cea mai mică dramă”, a adăugat Simon. După aterizare, poliţia şi agenţi FBI l-au preluat pe bărbat, neidentificat, pentru a-l interoga. Simon nu putea să spună dacă bărbatul era în continuare reţinut preventiv, joi seara, iar Biroul FBI din Seattle nu a putut să fie contactat imediat.

MAREA BRITANIE

Zboruri anulate

Zeci de zboruri au fost anulate vineri dimineaţă, în Marea Britanie, în special pe aeroportul internaţional londonez Heathrow, din cauza ninsorii. Aproximativ 60 de zboruri au fost anulate pe Heathrow. Aeroportul din Cardiff, Ţara Galilor, a fost închis dar urma să fie redeschis în cursul zilei. Zboruri au mai fost anulate pe aeroporturile din Southampton, în sudul Angliei şi Newcastle, în nord. Heathrow este cel mai mare dintre cele cinci aeroporturi din Londra şi primul, în lume, în privinţa traficului internaţional de pasageri.

ELVEŢIA

Aeroport redeschis

Aeroportul Basel-Mulhouse a fost redeschis vineri dimineaţă, după ce a fost închis mai multe ore, din cauza ninsorii. Primul zbor a decolat vineri, către ora locală 6.41, iar prima aterizare a avut loc la ora locală 5.09. Traficul aerian a fost supendat joi seară, din cauza unor ninsori puternice. Potrivit programului zborurilor, afişat pe Internet, vineri erau prevăzute în continuare întârzieri, iar unele zboruri apăreau ca anulate. Joi, traficul a fost întrerupt la ora locală 17.00, pentru deszăpezirea pistei. Conducerea a prevăzut redeschiderea pistelor către ora locală 20.30. Deoarece continua să ningă, traficul a fost oprit complet la ora locală 20.30.

UNGARIA

Sub nămeţi

Ninsorile abundente din vestul Ungariei au paralizat transportul public în anumite zone şi au constrâns autorităţile să declare cod roşu în cinci regiuni ungare, au anunţat, vineri, autorităţile. Şoferii au fost sfătuiţi să evite deplasările, însă în cazul în care nu vor putea face acest lucru, să îşi doteze maşinile cu echipament de iarnă. Camioanele cu gabarit de peste 7,5 tone au fost oprite la graniţa cu Slovenia, nefiindu-le permis să intre în Ungaria. aeroportul Sarmellek din vestul Ungariei şi-a sistat activitatea până la 24 ianuarie, din cauza zăpezilor, a declarat directorul executiv al aeroportului. Patru localităţi au fost declarate inaccesibile pentru vehicule în regiunea Vas şi alte trei în Zala. Activitatea transportului public rutier a fost oprită în comitatul Vas. Echipajele de deszăpezire nu pot interveni din cauza vântului puternic, în timp ce 26 de drumuri sunt inaccesibile, acoperite de un strat de zăpadă de 30-40 de centimetri. Pompierii au intervenit în peste 30 de accidente, în timp ce aproximativ 80 de maşini şi camioane au fost blocate din cauza zăpezilor.

KOSOVO

Protest incendiar

Trei autovehicule ale Guvernului din Kosovo au fost incendiate în cursul nopţii de joi spre vineri, atacul părând a fi un act de protest împotriva negocierilor mediate de UE între Serbia şi fosta sa provincie sudică. Premierul kosovar, Hashim Thaci şi cel sârb, Ivica Dacic, au purtat negocieri la Bruxelles, prelungite în noaptea de joi spre vineri, ca parte a unei încercări a UE de a normaliza relaţiile dintre Kosovo şi Serbia. Negocierile sunt extrem de nepopulare în Kosovo, care şi-a declarat în 2008 independenţa, nerecunoscută de Serbia. Kosovo, populată în majoritate de etnici albanezi, susţine că nu are ce să negocieze cu Belgradul, care a pierdut controlul asupra teritoriului în 1999, după atacurile aeriene ale NATO, iniţiate pentru a bloca un război brutal de contrainsurgenţă al Serbiei. Două maşini guvernamentale kosovare au fost incendiate de asemenea la 4 decembrie, tot cu ocazia unei întâlniri între Thaci şi Dacic. Albanezii kosovari se tem că Guvernul lui Thaci va face concesii unei zone populate de sârbi din nordul Kosovo asupra căreia Serbia şi-a menţinut de facto controlul după război. UE susţine că nordul trebuie să se reintegreze cu restul Kosovo şi vrea progrese înainte să avanseze cu tentativa Serbiei de aderare la blocul comunitar. Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, care conduce negocierile, a declarat vineri că s-a ajuns la o ”înţelegere provizorie privind colectarea de taxe la frontiera aflată în dispută”. Discuţiile vor fi reluate în februarie.

SUA

Şcolar cu pistol

Un pistol a fost descoperit, joi, în ghiozdanul unui elev de 7 ani, într-o şcoală primară din New York. Un purtător de cuvânt al poliţiei a precizat că este vorba de un pistol calibrul 22 şi că o anchetă a fost deschisă în acest caz. Identitatea elevului nu a fost dezvăluită. Nu este clar dacă arma era încărcată. Şcoala Wave Preparatory, situată în cartierul Far Rockaway din Queens a fost plasată timp de o oră sub măsuri de control. Această descoperire intervine în plină dezbatere cu privire la armele de foc, la mai puţin de o lună de la masacrul din Newtown, Connecticut, unde un tânăr cu probleme psihice a ucis 20 de elevi din clasele primare şi şase profesori cu o puşcă de asalt.

INDONEZIA

Bilanţ tragic

Cel puţin 11 persoane au murit începând de marţi, iar peste 18.000 de locuitori au rămas fără adăpost, în urma celor mai mari inundaţii din 2007 încoace care au afectat o parte din Jakarta, a anunţat, vineri, o sursă oficială. Serviciile de salvare încearcă să localizeze dispăruţii. Aproape 3.000 de poliţişti participă la operaţiunile de salvare desfăşurate în oraş, ajutaţi de numeroase bărci pneumatice. Nivelul de alertă este la maxim şi a fost decretată starea de urgenţă. Inundaţiile, survenite la începutul săptămânii, au paralizat, joi, o parte din Jakarta, inclusiv cartierul de afaceri şi administrativ. Ambasadele Franţei, Germaniei şi Marii Britanii au fost încercuite de ape, precum şi numeroase hoteluri de lux şi zgârâie-nori din cartierul financiar. Vineri dimineaţă, 8% din suprafaţa capitalei se mai afla sub ape. Dar după-amiază, apele au dispărut practic din centrul oraşului, lăsând doar noroi la intrările centrelor comerciale luxoase. Cu toate acestea, luxosul hotel Mandarin Oriental, încercuit de ape până la prânz, a beneficiat de situaţie. Locuitorii cartierului luxos Menteng, inundat şi angajaţi ai ambasadei britanice, situată vizavi, care nu puteau să se întoarcă acasă, au ales să se cazeze la hotel. Creşterea nivelului apelor, cauzată de ploi abundente, a provocat mai multe ambuteiaje decât sunt înregistrate de obicei la Jakarta, o capitală de 20 de milioane de locuitori, renumită pentru traficul extrem de aglomerat. Acestea sunt cele mai mari indundaţii din capitală, din 2007 încoace, atunci când aproximativ 50 de persoane au murit şi peste 300.000 de locuitori au rămas fără adăpost. Joi, apele au ajuns până la palatul prezidenţial, obligându-l pe preşedintele Indoneziei, Susilo Bambang Yudhoyono, să-şi ridice pantalonii pentru a ajunge la serviciu. Jakarta se confruntă în fiecare an cu inundaţii, în timpul sezonului ploios, care durează cu aproximaţie din noiembrie până în aprilie. Politicienii aflaţi în campanie electorală promit de decenii să rezolve problema, dar nu s-a făcut nimic.