Înmormântare în Panteonul Poloniei. După mai bine de o săptămână de doliu, Polonia a adus un ultimum omagiu preşedintelui Kaczynski şi Primei Doamne alături de celelalte 92 de persoane care şi-au pierdut viaţa în tragedia aviatică de la Smolensk. Circa 100.000 de persoane s-au adunat la Cracovia, unde a avut loc, duminică, slujba religioasă pentru preşedintele Lech Kaczynski şi soţia sa, Maria. 40.000 de polonezi s-au adunat în centrul Oraşului Vechi, în apropierea bazilicii Sfânta Maria, alte 45.000 de persoane au urmărit slujba pe ecrane uriaşe instalate pe esplanada Blonie, iar alte 7.000 de persoane s-au adunat la Lagiewniki, în faţa unei biserici impunătoare aflate la periferia Cracoviei. Slujba funerară oficiată în memoria preşedintelui Lech Kaczynski şi a soţiei sale în biserica Sfânta Maria din Cracovia, la care au luat parte circa 700 de persoane, inclusiv delegaţiile străine, s-a încheiat în jurul orei locale 17.15. Sicriele au fost scoase afară din biserică, fiind întâmpinate de aplauzele celor strânşi în piaţa din partea veche a oraşului. A urmat o procesiune funerară până la catedrala Wawel unde preşedintele şi soţia sa, morţi în accidentul aviatic de săptămâna trecută din Rusia, vor fi îngropaţi în cripta vecină cu cea unde odihneşte generalul Pilsudski.

Catedrala Wawel este biserica regilor polonezi, dar şi panteon al marilor personalităţi care au jucat un rol decisiv în consolidarea suveranităţii ţării. De aceea anunţul înmormântării preşedintelui Kaczynski la Wawel a creat o adevărată polemică printre polonezi, mulţi considerând că alegerea acestui loc reprezintă o onoare nejustificată. În criptele acestei catedrale îşi dorm somnul de veci monarhi ai Poloniei din dinastiile Piast, Jagellon şi Vasa. Tot acolo se află şi mormântul regelui Ian Sobieski al III-lea, cel care i-a învins pe turci în marea bătălie de la Viena din 1683. Catedrala a început să joace rol de panteon naţional de la înmormântarea într-una din criptele sale, în 1817, a lui Józef Poniatowski, erou al marii armate napoleoniene şi militar care a apărat graniţele Poloniei contra austriecilor. Un an mai târziu, acolo a fost înmormântat generalul Tadeusz Kościuszko, care a luptat pentru independenţa SUA şi a condus o insurecţie poloneză soldată cu un eşec, în 1795, ceea ce a dus la cea de-a treia împărţire a Poloniei între Rusia, Austria şi Prusia. În secolul al XIX-lea, doi mari poeţi romantici ai Poloniei, Adam Mickiewicz şi Juliusz Slowacki, au fost înhumaţi sub catedrala de la Wawel. Un alt erou naţional care se odihneşte acolo, din 1935, este mareşalul Józef Pilsudski, părintele independenţei poloneze câştigate în 1918.

Absenţa marilor lideri ai lumii. De la ceremonia funerară au lipsit mulţi lideri politici, care nu au reuşit să ajungă în Polonia din cauza perturbării traficului aerian în Europa. Pe rând şi-au anunţat absenţa preşedintele Obama, cancelarul Angela Merkel şi preşedintele Nicolas Sarkozy, în timp ce mai mulţi lideri din Europa Centrală şi de Est au precizat că s-au deplasat cu maşina sau trenul. Un număr de 20 de delegaţii dintre cele 98 aşteptate şi-au anunţat, sâmbătă seara, decizia de a nu mai merge în Polonia. Au putut călători cu avionul delegaţiile rusă şi ucraineană, iar preşedintele german Horst Koehler s-a deplasat la bordul unui elicopter. Au renunţat însă la deplasarea la Cracovia preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso şi preşedintele UE Herman Van Rompuy, preşedintele Austriei Heinz Fischer, premierul canadian Stephen Harper, premierul sud-coreean Chung Unchan, ministrul egiptean pentru Cooperare Externă, Aboulanga Fayza, preşedintele Finlandei Tarja Halonen, ministrul indian al Afacerilor Externe S.M. Krishna, preşedintele Irlandei Mary McAleese, preşedintele Parlamentului nipon Eda Satsuki, preşedintele macedonean Gjorge Ivanov, prinţul Charles şi ministrul britanic al Afacerilor Externe David Miliband, şefa diplomaţiei mexicane Patricia Espinoza Cantalleno, prinţul Albert al II-lea de Monaco, guvernatorul general al Noii Zeelande Anand Satyanand, ministrul pakistanez Apărării Ahmad Chaudhry Mukhtar, regele Juan Carlos şi premierul spaniol Jose Luis Zapatero, regele Carl XVI Gustav şi ministrul suedez al Afacerilor Externe Carl Bildt. Preşedintele ceh, Vaclav Klaus, a criticat dur absenţa liderilor UE de la funeralii. “Faptul că nu a venit nimeni de la Bruxelles nu are nicio scuză”, a afirmat preşedintele ceh, aflat la Cracovia, adăugând că “se vede că toate cuvintele mari sunt doar clişee”. Aliat fidel al lui Lech Kaczynski, Vaclav Klaus a ajuns la Cracovia cu trenul şi apoi cu maşina, împreună cu soţia Livia, premierul Jan Fischer şi arhiepiscopul de Praga Dominik Duka. Preşedintele Parlamentului European, polonezul Jerzy Buzek, a venit însă de la Bruxelles, parcurgând cu maşina 1.300 de kilometri.

Reconciliere. Preşedintele interimar al Poloniei a amintit duminică în alocuţiunea rostită la funeraliile preşedintelui Kaczynski că acesta se ducea la Katyn, iar prin acest gest-testament dorea să restabilească adevărul, dar şi să apropie popoarele polonez şi rus. Reconcilierea este testamentul pe care îl lasă Kaczynski, atât cea externă, cât şi cea internă, consideră liberalul Bronislaw Komorowski. “Suntem chemaţi pentru o unire a polonezilor cu polonezi din toată lumea, cu poporul rus, pentru a învinge tragedia de la Katyn”, a afirmat preşedintele interimar, care a ţinut să remarce prezenţa preşedintelui rus la funeralii, un gest cu o simbolistică aparte. De altfel, Dmitri Medvedev a declarat duminică, la plecarea din Cracovia, că o tragedie precum cea de la Smolensk poate închide rănile vechi dintre cele două popoare, punând bazele reconcilierii ruso-poloneze.