Simion Tavitian, personalitate de neînlocuit a culturii dobrogene, s-a stins din viaţă, vinerea trecută, la vîrsta de 82 de ani, după o îndelungată luptă cu destinul, îndoliind sufletele celor care l-au cunoscut şi apreciat. Zeci de persoane, printre care rude, prieteni, colegi de breaslă, personalităţi ale Constanţei, oameni care l-au iubit şi admirat, şi-au luat rămas bun, cu durere în suflet, de la marele om de cultură. Printre cei care au ţinut să îi aducă un ultim omagiu regretatului scriitor, publicist şi filatelist dobrogean de origine armeană, s-au numărat preşedintele Filialei Constanţa a Comunităţii Armenilor din România (CAR), Hacic Garabet, directorul Direcţiei Judeţene Constanţa a Arhivelor Naţionale, dr. Virgil Coman, preşedintele Filialei Constanţa a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, conf. univ. dr. Stoica Lascu, reprezentanţi ai Asociaţiei Filateliştilor „Tomis“, al cărei preşedinte era, din 1994, Simion Tavitian. Toţi cei prezenţi şi-au manifestat regretul faţă de dispariţia scriitorului, fiind alături de fiica îndurerată a acestuia, Anaid Tavitian, şi ea un om de cultură apreciat, din spaţiul pontic. Printre cei care au transmis sincere condoleanţe rudelor s-a numărat şi renumitul jazzman constănţean de origine armeană Harry Tavitian care, cu părere de rău, a anunţat că nu poate fi prezent la înmormîntare, avînd programat un concert. După slujba oficiată de liderul spiritual al comunităţii armene de la malul mării, părintele Avedis Mandalian, corpul neînsufleţit al scriitorului a fost transportat de la Casa Albastră la Cimitirul Central, unde a fost înmormîntat.

Simion Tavitian a încetat din viaţă în dimineaţa zilei de 7 noiembrie, la vîrsta de 82 de ani, omul de cultură dobrogean suferind, de mai mult timp, de cancer la colon. Născut la data de 3 februarie 1926, în oraşul Cetatea albă din Basarabia, Simion Tavitian a absolvit Facultatea de Limbi Străine a Universităţii Bucureşti şi Facultatea de Economie Generală a Academiei de Studii Economice. Simion Tavitian este autorul a peste 16 lucrări, studii literare, dar şi studii istorice şi sociale ale etniei pe care o reprezintă. Acesta a lăsat în urma sa pagini de literatură autentică despre spaţiul dintre Dunăre şi Mare. Pasionat colecţionar, preşedinte al Asociaţiei Filateliştilor „Tomis“, din 1994, Simion Tavitian a pus bazele, în 1995, „Magazinului de Filatelie, Cartofilie şi Numismatică“. Timp de 22 de ani a fost jurnalist la cotidianul „Dobrogea nouă“, ocupîndu-se, în principal, de pagina de cultură. Cele trei volume apărute la editura Ex Ponto - „Armeni de seamă” (I), 2006, „Armeni din România” (II), 2007 şi „Armeni din România III“, 2008 reprezintă valoroase instrumente de documentare pentru istoricii şi cercetătorii care vor să afle mai mult despre contribuţia minorităţilor naţionale, în diverse domenii de activitate. Simion Tavitian a mai publicat şi alte lucrări dedicate comunităţii de armeni din România, precum: „Armeni sub cupola Academiei“ şi „Armenii dobrogeni în istoria şi civilizaţia românilor“. De asemenea, Simion Tavitian este autorul cărţii „Dobrogea, tărîmul dintre ape“. Pe parcursul carierei sale, omul de cultură a primit numeroase distincţii, diplome, premii şi titluri. În 1995, la Constanţa, Simion Tavitian a pus bazele Tîrgului Colecţionarilor din România. Anual, sub conducerea sa, Asociaţia Filateliştilor „Tomis“ a organizat expoziţii de filatelie sau de cartofilie.

Simion Tavitian, un om de cultură autentic, dar de o modestie ieşită din comun

„A fost un apropiat al Direcţiei Judeţene Constanţa a Arhivelor Naţionale, în ultimii ani chiar ne-am întîlnit destul de des, aveam în minte un proiect, însă l-am gîndit prea tîrziu, cînd Simion Tavitian era deja extrem de bolnav. Pentru Dobrogea, Simion Tavitian a însemnat enorm, îi ştim lucrările pe care le-a publicat, nu numai despre armeni, ci şi despre Dobrogea. Este o pierdere grea pentru Constanţa, pentru Dobrogea, pentru presa românească şi pentru Comunitatea Armenilor”, a spus directorul Direcţiei Judeţene Constanţa a Arhivelor Naţionale, dr. Virgil Coman. „Prin dispariţia domnului Simion Tavitian dispare o lume, de fapt, o lume a eredităţii, a echilibrului ideatic, a patriotismului adevărat, a multiculturalităţii, a diversităţii etnice în Dobrogea. M-a onorat cu prietenia sa, am participat la numeroase evenimente împreună, am fost prezent adesea acasă la dînsul”, a mărturisit preşedintele Filialei Constanţa a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, conf. univ. dr. Stoica Lascu. Acesta a dezvăluit că scriitorul lucra la o nouă carte. „Avea în pregătire o lucrare de istorie politică a Dobrogei, pe care trebuia să o termine acum, ar fi trebuit să apară anul acesta (cu prilejul împlinirii a 130 de ani de la reintegrarea Dobrogei în cadrul statal românesc - n.r.), despre viaţa politică a Dobrogei, partide, politicieni, oameni pe care i-a cunoscut în anii socialismului. Ar fi fost un cîştig deosebit, pentru că era aproape singurul care putea, prin memoriile sale, să ne lase mărturii, să scrie despre ceea ce a fost adevărat, era cel mai echilibrat, fără patimă, fără ură, era un om al lumii, în acelaşi timp fiind român, dobrogean şi armean”. La rîndul său, preşedintele Filialei Constanţa a Comunităţii Armenilor din România (CAR), Hacic Garabet, a declarat: „Pentru noi, ca armeni, este o pierdere foarte mare, dînsul era un om de excepţie, foarte modest, care a fost o pildă pentru ceilalţi, care şi-a iubit foarte mult soţia de care s-a despărţit cu mare greutate, un om care şi-a crescut copilul în spiritul valorilor sale familiale. Dumnezeu l-a ales din breasla acelor oameni care sînt puţini în lume, cum sînt artiştii, scriitorii şi cred că aşa cum a fost în viaţă, tot aşa s-a şi stins, fără să deranjeze pe nimeni, fără să creeze vîlvă în jurul lui că e bolnav, nu a ştiut, poate, nimeni de cîtă suferinţă a avut parte. Noi am fost alături de dumnealui tot timpul, de cîte ori a fost în operaţie, la Bucureşti, pentru noi e o pierdere foarte mare, pentru că pierdem o episod important din ceea ce înseamnă etnia armeană”.