Naveta americană Discovery a fost lansată, ieri, cu şase astronauţi la bord de la Centrul Spaţial Cape Canaveral din Florida spre Staţia Spaţială Internaţională, pentru ultima ei misiune în spaţiu. Discovery, cea mai veche dintre cele trei navete ale flotei spaţiale, cu 39 de misiuni în 26 de ani de serviciu. Aceasta a fost, totodată, a 133-a lansare a unei navete americane. Naveta a fost lansată după ce a fost amânată cu trei minute din cauza unei defecţiuni tehnice, rezolvate rapid. Cele două rachete propulsoare, ce asigură 80% din presiune la începutul ascensiunii de opt minute şi jumătate pentru a atinge orbita, s-au separat aşa cum a fost planificat la două minute după decolare pentru a cădea în Oceanul Atlantic de unde vor fi recuperate şi refolosite. De acum, Discovery depinde numai de cele trei motoare criogenice pentru a se plasa pe orbită la o altitudine de 225 de kilometri.

Cel puţin patru bucăţi de spumă izolatoare s-au desprins de pe navetă în timpul urcării pe orbită, dar niciuna nu a reprezentat pericol pentru Discovery. Bucăţile de spumă izolatoare care se desprind de navete în timpul lansărilor au reprezentat o sursă de nelinişte pentru NASA, mai ales că acesta a fost motivul pentru care naveta Columbia s-a dezintegrat, în 2003, la intrarea în atmosferă.

În timpul acestei misiuni de 11 zile, dintre care şapte cuplată de Staţia Spaţială, Discovery şi echipajul ei vor livra modulul de marfă multifuncţional Leonardo, ce va fi ataşat în mod permanent, primul robot umanoid de a zbura în spaţiu, Robonaut 2 sau R2, şi Express Logistic Carrier 4, o platformă externă a ISS pe care sunt stocate echipamentele de rezervă de dimensiuni mari. La bord a fost transportat şi un experiment realizat de cercetătorii români. Experimentul românesc a fost realizat de Institutul de Ştiinţe Spaţiale din Bucureşti. Creşterea şi Supravieţuirea Fungilor Coloraţi în Spaţiu (CFA-A) are ca scop determinarea efectelor pe care le are microgravitaţia şi radiaţiile cosmice asupra creşterii şi supravieţuirii speciilor de ciuperci. Experimentul a fost coordonat de Dumitru Haşegan, de la Institutul de Ştiinţe Spaţiale din Bucureşti.