Democratul Barack Obama a cîştigat alegerile prezidenţiale din SUA, cu 338 electori. El ar fi avut nevoie de 270 electori pentru a reuşi să devină preşedinte. “Dacă mai este cineva ce se îndoieşte că, în America, toate lucrurile sînt posibile, dacă se întreabă dacă visul părinţilor întemeietori încă există sau pune sub semnul întrebării democraţia noastră, ei au primit acum răspunsul”, a spus Obama, la începutul discursului susţinut în faţa cîtorva zeci de mii de oameni, la Chicago, după anunţarea victoriei sale. Anunţul canalelor americane de televiziune a fost întîmpinat cu o imensă bucurie în diverse locuri publice din SUA dar şi din toate colţurile lumii, unde simpatizanţii lui Obama se reuniseră deja pentru a sărbători această victorie mult aşteptată. Alegerea lui Obama este istorică într-o ţară unde populaţia de culoare nu avea acces de facto la birourile de vot în urmă cu numai jumătate de secol!

Starea economiei este, în opinia americanilor, cea mai stringentă problemă cu care se confruntă SUA. Sondajele efectuate la ieşirea de la urne au demonstrat că 62% dintre alegători sînt interesaţi de acest subiect, în timp ce situaţia din Irak sau terorismul îi preocupă doar pe 10%, respectiv 9% dintre americani. Aproape 90% din cei care consideră terorismul cea mai mare provocare a SUA au votat pentru candidatul republican John McCain. Tot pentru McCain au votat peste o treime dintre americanii îngrijoraţi de evoluţia problemei irakiene. Odată cu votul pentru noul preşedinte, americanii din unele state au fost chemaţi la urne şi pentru a-şi exprima părerea în cadrul unor referendumuri. Rezultatele unora dintre ele au fost deja anunţate. Drept urmare, Florida şi Arizona au interzis căsătoriile homosexuale, iar în Arkansas, oamenii au votat împotriva deciziei de a permite homosexualilor să adopte copii. În Colorado, 60% dintre alegători au respins măsura care ar fi incriminat penal avortul, iar în Dakota de Sud, interzicerea avortului a fost respinsă. Un alt stat, alt referendum: în Michigan s-a aprobat folosirea marijuanei în scop medical, iar în Washington a fost legalizată eutanasierea asistată de medic.

Aproximativ 66% dintre alegătorii americani au participat la alegerile prezidenţiale desfăşurate marţi în SUA, un record care nu a fost depăşit din 1908, potrivit site-ului independent specializat RealClearPolitics. Democratul Barack Obama a repurtat o victorie netă marţi, cu 52% din voturi, în faţa rivalului său republican John McCain, care a fost creditat cu doar 47% din voturi, conform rezultatelor parţiale. În 1960, la alegerile în care John Fitzgerald Kennedy a cîştigat în cursa pentru Casa Albă au participat 63,1% dintre alegători. În 2004, la realegerea republicanului George W.Bush au participat 55,3% dintre alegători.

Pentru prima dată din 1992, democraţii controlează atît Casa Albă, cît şi Congresul

Democraţii şi-au asigurat o majoritate confortabilă în Congres, în urma alegerilor de marţi, controlînd, pentru prima oară din 1992, ambele instituţii. Majoritatea democrată din Senat şi Camera Reprezentanţilor a fost consolidată semnificativ, faţă de cea pe care o aveau în urma alegerilor de la jumătatea mandatului din 2006. “În această seară, ni s-a dat un mandat. Nu un mandat pentru un partid sau o ideologie, ci un adevărat mandat pentru schimbare, pentru speranţă”, a declarat, marţi seară, Harry Reid, şeful majorităţii democrate din Senat. Potrivit proiecţiilor televiziunilor americane, democraţii au 56 de mandate în camera superioară a Congresului, luîndu-le cinci mandate republicanilor şi reuşind să păstreze 12 pe care le aveau deja, dar care erau în joc la alegerile de marţi. Potrivit sondajelor şi analiştilor politici, progresia democraţilor se explică prin îngrijorarea alegătorilor în ceea ce priveşte economia şi lipsa de popularitate a preşedintelui Bush şi a Partidului Republican.

Pe de altă parte, în Camera Reprezentanţilor, democraţii şi-au consolidat majoritatea faţă de actuala legislatură, cînd aveau 235 de mandate, faţă de 199 cîte au republicanii. Potrivit unei proiecţii a postului de televiziune MSNBC, democraţii obţin 261 din cele 435 de mandate din Cameră, faţă de 174 cîte ar avea republicanii, cu 26 de locuri mai mult decît în 2006. Rezultatele definitive nu erau încă disponibile marţi dimineaţă, iar site-ul RealClearPolitics prevedea cu cel puţin 16 locuri mai mult pentru democraţi în noua legislatură, alte mandate nefiind încă atribuite pentru moment. În total, democraţii ar putea obţine în Cameră cu 27-33 de mandate în plus, ceea ce ar însemna o majoritate mai mare de 60%. Noua majoritate ar trebui să îl ajute pe preşedintele ales Barack Obama să adopte reforme, de exemplu cea pentru asigurările medicale. Totuşi, puterea legislativă este independentă de cea executivă, iar Congresul poate să i se opună preşedintelui, chiar dacă el este de aceeaşi culoare politică. Acest lucru i s-a întîmplat democratului Jimmy Carter, care a intrat adesea în conflict cu Congresul dominat de democraţi, rezultatul fiind eşecul de a impune reformele aşteptate.

Situaţia democraţilor după acest scrutin nu este lipsită de riscuri. Într-o ţară tradiţional mai sensibilă la ideile de centru-dreapta decît la ideologia social-democrată, democraţii au fost vizaţi adesea de sancţiuni electorale. Astfel, în 1994, la doi ani după alegerea preşedintelui democrat Bill Clinton, republicanii reuşeau să se impună în Congres, în special din cauza nemulţumirii provocate de reforma asigurărilor medicale propusă de soţia preşedintelui, Hillary Rodham Clinton. După votul planului de salvare a băncilor, de 700 de miliarde de dolari, la sfîrşitul lunii septembrie, în Senat şi Cameră, unii dintre congresmenii nou-aleşi vor fi implicaţi în supravegherea operaţiunilor de cumpărare de active neperformante. În cazul în care strategia nu va funcţiona, ei riscă să fie consideraţi responsabili.

Moştenirea lui Bush

Noua Administraţie de la Casa Albă este aşteptată nu doar cu baloane şi felicitări, ci şi cu o lungă listă de probleme care trebuie rezolvate: criza economică, Orientul Mijlociu, Iranul, Rusia şi extinderea NATO. Pe primul loc se află rezolvarea crizei financiare. Europenii şi, în special, Franţa speră să convingă Washingtonul să accepte o reformă a sistemului financiar mondial şi o creştere a rolului FMI. În ce priveşte Orientul Mijlociu, europenii cred că eforturile lor de pace au fost subminate de administraţia Bush. Date fiind legăturile privilegiate între Israel şi SUA, ei speră ca noul preşedinte american să fie măcar mai cooperant. Aceleaşi speranţe le au şi arabii, care văd în Obama, dacă nu un susţinător, cel puţin un om al dialogului. Tot prin dialog cred europenii că se poate rezolva problema armelor nucleare pe care Iranul susţine că nu le are. Spinoase sînt şi problemele Afganistanului, Irakului şi Pakistanului. Americanii cer mai multe trupe europene în Afganistan, dar europenii ezită în faţa atacurilor talibanilor. Analiştii cred că Obama nu va ceda în această chestiune. În problema Rusiei şi a extinderii NATO, susţinerea pe care SUA au dat-o Georgiei şi Ucrainei îi jenează pe europeni, dependenţi de gazul şi petrolul rusesc. Toată lumea speră că noul preşedinte va juca mai mult în echipă cu UE sau, cum sintetiza ministrul de Externe francez, “SUA vor fi o putere importantă, dar nu dominantă”.

Amnesty International îi dă 100 de zile lui Obama pentru a repara greşelile lui Bush

Organizaţia pentru drepturile omului Amnesty International i-a dat, miercuri, un termen de 100 de zile preşedintelui american ales, “pentru a repara pagubele cauzate de administraţia Bush”, cerîndu-i în special să închidă centrul de detenţie de la Guantanamo. “Barack Obama trebuie să repare pagubele cauzate în SUA şi în străinătate de acţiunile ilegale ale administraţiei americane, în numele securităţii naţionale”, a declarat Larry Cox, directorul general al Amnesty International din SUA. “Noua administraţie trebuie să readucă SUA la locul lor de militant pentru drepturile omului pe plan intern şi extern”, a adăugat secretarul general al Amnesty, Irene Khan. Barack Obama trebuie să se concentreze pe problema drepturilor omului, apreciază organizaţia, stabilind o listă de acţiuni pentru preşedintele democrat, pe care să le adopte în primele o sută de zile ale preşedinţiei sale, care va debuta la 20 ianuarie.

Barack Obama ar urma astfel “să anunţe un plan şi o dată la care să închidă centrul de detenţie de la Guantanamo, baza americană din Cuba, să interzică tortura şi relele tratamente şi să înfiinţeze o comisie indepenedentă care să ancheteze abuzurile comise de SUA în cadrul războiului împotriva terorismului. Washingtonul ar trebui să determine progresul politicilor de încurajare a drepturilor omului şi să depună eforturile necesare pentru a pune capăt atrocităţilor în masă împotriva civililor din locuri precum Darfur, în Sudan”, adaugă organizaţia. Amnesty International promite să-şi mobilizeze membrii şi susţinătorii din SUA şi din lume, cu scopul de a efectua presiuni asupra noului preşedinte şi Congresului american de a adopta măsuri imediate care să demonstreze angajamentul său faţă de drepturile omului.

“Va fi o privelişte extraordinară să-l privim pe domnul Obama şi familia sa intrînd în Casa Albă”

George W. Bush a ţinut un discurs de întîmpinare a noului preşedinte al SUA, Barack Obama, în care a declarat că aşteaptă cu mare nerăbdare venirea la Casa Albă a lui Obama şi a familiei acestuia. “Va fi o privelişte extraordinară să-l privim pe domnul Obama şi familia sa intrînd în Casa Albă. Americanii vor fi mîndri de acest moment captivant. Sînt sigur că bunica senatorului Obama ar fi fost mîndră să-şi vadă nepotul intrînd în Capitol şi respectînd Constituţia celei mai mari naţiuni de pe faţa pămîntului”, a declarat Bush. Acesta a amintit că, în urmă cu un an, l-a invitat pe preşedintele ales şi pe doamna Obama să-l viziteze la Casa Albă şi că, în prezent, împreună cu soţia sa Laura, aşteaptă cu mare nerăbdare venirea familiei Obama.

Victoria lui Barack Obama a fost salutată de întreaga lume

Alegerea lui Barack Obama în funcţia de preşedinte al SUA a fost salutată în toată lumea, prin mesaje care fac referire deseori la termeni ca “schimbare” şi “speranţă”, cuvinte-cheie ale campaniei candidatului democrat.

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy a declarat că “victoria strălucită a lui Obama a dat naştere la o speranţă imensă”. “Primiţi cele mai călduroase felicitări din partea mea şi a poporului francez. Victoria strălucită recompensează angajamentul dumneavoastră faţă de cetăţenii americani. Prin alegerea dumneavoastră, poporul american a ales schimbarea, deschiderea şi optimismul. Într-un moment în care trebuie să facem faţă unor provocări imense, alegerea dumneavoastră aduce, în Franţa, în Europa şi în restul lumii, mari speranţe. Acelea privind o Americă deschisă, solidară şi puternică, care va arăta din nou calea, împreună cu partenerii săi, prin forţa exemplului şi a menţinerii principiilor sale. Franţa şi Europa, care sînt unite cu SUA prin legături istorice, prin valori şi prietenie, vor aduce un nou suflu în colaborarea cu America pentru menţinerea păcii şi prosperităţii în lume”, l-a felicitat preşedintele francez pe Obama.

În numele preşedinţiei semestriale franceze a UE, ministrul de Externe, Bernard Kouchner, i-a urat “cel mai mare succes” lui Barack Obama. “Franţa, Europa, comunitatea internaţională au nevoie de dinamismul său, de lupta sa împotriva nedreptăţilor şi de dorinţa sa de a progresa către o lume mai stabilă, mai sigură şi mai corectă”, a precizat el. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat de asemenea că “a venit momentul unui angajament reînnoit între Europa şi SUA. Avem nevoie de un nou acord pentru o nouă lume. Sper sincer că sub conducerea preşedintelui Obama, SUA îşi vor uni forţele cu Europa pentru a aduce acest nou acord în beneficiul societăţilor noastre şi al lumii întregi”.

Preşedintele chinez, Hu Jintao, l-a felicitat pe Barack Obama şi a declarat că vrea să ducă relaţiile dintre China şi SUA la “un nou nivel”, evocînd “o nouă perioadă istorică”. Premierul japonez, Taro Aso, i-a trasmis felicitări lui Obama, promiţînd să consolideze relaţiile cu SUA, principalul aliat al Japoniei. Relaţiile dintre Israel şi SUA vor avea, după victoria lui Barack Obama, “un viitor frumos”, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului israelian de Externe, Yigal Palmor. Liderul palestinian, Mahmoud Abbas, l-a felicitat, la rîndul lui, pe democrat şi a pledat pentru “accelerarea eforturilor pentru obţinerea păcii în Orientul Mijlociu”. Mişcarea islamistă palestiniană Hamas i-a transmis lui Barack Obama “să înveţe lecţia erorilor administraţiilor precedente, mai ales a lui Bush, faţă de lumea arabo-musulmană”. “Respectăm alegerea cetăţenilor americani”, a declarat rezervat ministrul irakian de Externe, Hoshyar Zebari. “Nu ne gîndim că va avea loc o schimbare bruscă a politicii, nici o retragere americană rapidă din Irak, pentru că o problemă importantă este în joc aici”, a adăugat el. Barack Obama a anunţat în campania sa că intenţionează să retragă, la 16 luni de la preluarea atribuţiilor sale, o mare parte din trupele americane din Irak.

În Kenya, ţara de origine a tatălui preşedintelui american ales, preşedintele Mwai Kibaki a decretat “zi de sărbătoare pentru ca cetăţenii kenyeni să celebreze realizarea istorică a lui Barack Obama”. Satul bunicii din partea tatălui lui Barack Obama, Kogelo, din vestul Kenyei, a primit cu bucurie alegerea senatorului de Illinois. Preşedintele mexican, Felipe Calderon, l-a felicitat pe Barack Obama pentru triumful său. Principalul aliat al SUA în America Latină, Columbia, i-a transmis felicitări lui Barack Obama şi a reiterat dorinţa de a continua colaborarea pe teme comune.