Planurile SUA de a mobiliza elemente ale unui scut antirachetă în România vor determina anumite ajustări în rolul Flotei Ruse a Mării Negre, a declarat preşedintele comisiei de politică maritimă naţională din Consiliul Federaţiei. Viaceslav Popov, fost comandant al Flotei Ruse Nordice, susţine că ”dacă mobilizarea de elemente ale scutului antirachetă are loc, sarcinile Statului Major, Comandamentului Central al Marinei şi comandantului flotei vor fi modificate în consecinţă, trebuind să răspundă situaţiei care se schimbă”.

Reacţia Rusiei la reconfigurarea proiectului american antirachetă a fost moderată pentru că riscul unor ameninţări din partea sistemelor amplasate în România este mai puţin clar, afirmă analistul Nikolai Zlobin, de la World Security Institute. Răspunsul Rusiei la decizia SUA de reconfigurare a proiectului antirachetă în Europa a fost moderat în primul rând pentru că posibilele ameninţări la adresa securităţii Rusiei din partea sistemelor amplasate în România sunt mai puţin clare. În al doilea rând, Moscova doreşte să finalizeze negocierile pe tema noului tratat de reducere a arsenalului strategic, subliniază Nikolai Zlobin. Un alt aspect important al reacţiei moderate a Rusiei îl reprezintă posibila cooperare pentru stabilirea unui sistem de apărare comun, subliniază analistul, care însă este sceptic că Rusia şi SUA vor coopera în domeniul apărării antirachetă, date fiind evaluările diferite referitoare la potenţiale ameninţări. Pentru Washington, cooperarea cu Moscova este o modalitate sigură de garantare a securităţii regiunii, însă această abordare pare dificilă din cauza diferenţelor în evaluarea ameninţării iraniene. Atât timp cât Moscova şi Washingtonul văd problemele de securitate regională atât de diferit, un sistem comun antirachetă pentru această zonă este puţin probabil.

Riscul unui război de amploare este redus dar există destule ameninţări, afirmă Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului rus de Securitate. Politicile militare ale Rusiei au rolul evitării unei curse a înarmării şi a conflictelor militare, dar trebuie să corespundă şi ameninţărilor reale cu care se confruntă ţara, afirmă Nikolai Patruşev. La 5 februarie, preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, anunţa că a aprobat noua doctrină militară a ţării, care permite lansarea unor atacuri nucleare preventive împotriva potenţialilor agresori. Printre ameninţările care pot destabiliza situaţia în lume, Patruşev a menţionat extinderea NATO, programul nuclear iranian şi conflictul israelo-palestinian. Potrivit lui Patruşev, noua doctrină militară a Rusiei demonstrează aderarea la reglementările ONU, la principiile universale şi la normele legislaţiei internaţionale, la acordurile internaţionale în materie de apărare, înarmare şi dezarmare.