Studenţi şi militanţi egipteni pro-democraţie au fost în grevă, sâmbătă, pentru a marca împlinirea unui an de la înlăturarea regimului lui Hosni Mubarak, în speranţa că vor determina armata să părăsească imediat puterea. La 11 februarie 2011, în cea de-a 18-a zi a unei revolte populare fără precedent, vicepreşedintele de la acea vreme, Omar Suleiman, anunţa într-un scurt mesaj televizat demisia lui Mubarak. Un an mai târziu, mai multe organizaţii, dintre care unele au contribuit la lansarea revoltei contra fostului preşedinte, au făcut apel la grevă în universităţi şi la locurile de muncă, pentru a cere ca armata, acuzată că gestionează prost tranziţia, să predea ştafeta civililor. Mai mulţi studenţi au manifestat în universităţi pentru a cere sfârşitul puterii Consiliului Suprem al Forţelor Armate, căruia Hosni Mubarak i-a predat conducerea ţării. Apelul la grevă a divizat însă populaţia şi forţele politice. Fraţii Musulmani, care domină noul Parlament ales, s-au opus, ca şi numeroşi egipteni, care se plâng de degradarea economiei şi de lipsa de securitate. Iniţial, aclamată de populaţie, junta de circa 20 de generali care i-a succedat preşedintelui Mubarak a promis să faciliteze trecerea la democraţie şi să redea puterea civililor cât de curând posibil. Este acuzată, însă, în prezent, că încearcă să-şi păstreze privilegiile şi influenţa.

Pe de altă parte, şeful Statului Major Interarme american, generalul Martin Dempsey, a evocat sâmbătă la Cairo, într-o întâlnire cu şeful puterii militare egiptene Hussein Tantawi, procedurile judiciare declanşate în Egipt împotriva unor ONG-uri, a anunţat un oficial american. Întâlnirea era prevăzută de mult, dar intervine într-un context de tensiuni între cele două ţări, în urma anunţării unor proceduri judiciare împotriva unui număr de 44 de persoane, între care 19 americani şi alţi cetăţeni străini, acuzaţi de finanţare ilegală a unor organizaţii nonguvernamentale ce activează în Egipt. Generalul Dempsey a discutat cu mareşalul Tantawi, şeful statului, dar şi cu omologul său egiptean Sami Enan, despre un mare număr de subiecte legate de relaţia de securitate pe care cele două ţări o întreţin de mult timp, inclusiv problema ONG-urilor americane. Între ONG-urile vizate de acuzaţii în Egipt se află organizaţiile americane National Democratic Institute (NDI), International Republican Institute (IRI) şi Freedom House, dar şi Fundaţia germană Konrad Adenauer. Congresmeni americani au avertizat că aceste proceduri judiciare ar putea pune în pericol ajutorul în valoare de circa 1,3 miliarde de dolari pe care SUA îl furnizează anual Egiptului, cea mai importantă piesă a politicii lor în regiune. Ministrul egiptean pentru Cooperare Internaţională Fayza Aboul Naga, considerată că se află în spatele acestor proceduri, a declarat sâmbătă că nu crede că un caz secundar de acest tip ar putea afecta viitorul relaţiilor dintre Egipt şi America.

Poliţia egipteană a arestat, sâmbătă, un jurnalist independent australian, un student american şi pe traducătoarea lor sub acuzaţia că plătesc egiptenii să manifesteze împotriva regimului, a anunţat un oficial din domeniul securităţii. Jurnalistul Austin Mackell, studentul american Derek Ludovici şi Aliya Alwi au fost arestaţi la Mahalla, în regiunea Deltei din nordul ţării. Toţi trei sunt suspectaţi că au organizat, pe Internet, să se întâlnească la Mahalla şi să incite oamenii să protesteze, în ziua în care activişti în domeniul democraţiei au lansat un apel la grevă pentru a marca un an de la îndepărtarea regimului lui Hosni Mubarak de la putere. Potrivit unui alt oficial din domeniul securităţii, unii locuitori au declarat poliţiei că aceste trei persoane au plătit oamenii pentru a manifesta. Aliya Alwi a scris pe contul său Twitter că ea şi Mackell sunt acuzaţi amândoi de incitare la proteste şi acte de vandalism. Armata egipteană a acuzat în repetate rânduri străinii de pregătirea unor tulburări în ţară, care, în ultimele luni, a fost teatrul unor proteste şi confruntări sângeroase.