Al doilea guvern al R. Moldova condus de liberal-democratul Vlad Filat a împlinit, în acest sfârşit de săptămână un an de la învestire. Acesta este al doilea Guvern al Alianţei pentru Integrare Europeană, după mai bine de opt ani de guvernare comunistă în R. Moldova. Programul de guvernare al actualului executiv se intitulează „Integrare Europeană: libertate, democraţie, bunăstare”. Pe lângă criticile opoziţiei şi probleme financiare şi politice ale ţării, Guvernul s-a confruntat şi cu neînţelegeri tot mai vizibile între exponenţii celor trei partide care îl formează. În această perioadă a fost semnat planul de acţiuni privind liberalizarea regimului, a fost parafat acordul privind spaţiul aerian comun şi în curând urmează să înceapă negocierile pentru crearea Zonei de liber schimb. În acelaşi timp, Guvernul a fost criticat în mai multe cazuri pentru majorarea unor taxe şi impozite şi pentru anumite măsuri catalogate ca fiind antisociale, precum programul de optimizare a şcolilor şi majorarea vârstei de pensionare pentru anumite categorii de funcţionari.
Guvernul Filat este alcătuit din 16 miniştri, dintre care doi miniştri au şi funcţia de vicepremier. Există şi doi vicepremieri fără portofoliu şi doi membri din oficiu, care sunt başcanul Găgăuziei şi preşedintele Academiei de Ştiinţe, în total 21 de membri ai Executivului. Doar un membru al Guvernului, ministrul Protecţiei Sociale Valentina Buliga este femeie. Pe parcursul acestui an a avut loc o singură remaniere guvernamentală, după ce fostul ministru al justiţiei Alexandru Tănase şi-a prezentat demisia. Premierul Vlad Filat va prezenta astăzi un raport de activitate a Guvernului.
Pe de altă parte, Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) a decis organizarea unui referendum pentru modificarea Constituţiei, nu mai târziu de luna aprilie, şi care va avea ca scop simplificarea procedurii de alegere a preşedintelui. Astfel, începând de azi, experţii constituţionali vor începe să lucreze asupra proiectului de lege pentru modificarea Constituţiei. În luna februarie, proiectul urmează să ajungă în Parlament. Prin referendum, AIE va încerca să micşoreze pragul electoral, astfel încât preşedintele să fie ales cu votul a 51 de deputaţi şi nu 61, cum prevede Constituţia actuală.