NEGLIJENŢĂ CATASTROFALĂ Mai multe ceremonii au fost organizate, ieri, pe insula Giglio, pentru comemorarea unui an de la naufragiul pachebotului Costa Concordia, evenimente la care au participat familiile celor 32 de victime şi numeroşi supravieţuitori. Ceremoniile au fost organizate de primarul insulei, Sergio Ortelli, în colaborare cu compania Costa Crociere. Programul a prevăzut o slujbă religioasă şi mai multe concerte. La ora locală 21:45, la care a avut loc accidentul, întreaga insulă a păstrat un minut de reculegere, apoi au sunat sirenele tuturor ambarcaţiunilor din port, în amintirea celor 32 de victime. Pe 15 ianuarie, insula Giglio va primi Medalia de aur pentru merit civil din partea preşedintelui italian Giorgio Napolitano, acordată locuitorilor, pentru ajutorul oferit naufragiaţilor.

Nava de croazieră Costa Concordia, un pachebot de 300 de metri, cu o greutate de 112.000 de tone, la bordul căreia se aflau 4.229 de persoane, dintre care 3.200 de pasageri din 60 de ţări, a eşuat în noaptea de 13 ianuarie 2012, în apropiere de mica insulă Giglio, din arhipelagul regiunii Toscana, după ce s-a lovit de o stâncă, la circa 300 de metri de ţărm. Naufragiul, considerat unul dintre cele mai grave accidente din istoria marinei italiene, s-a soldat cu 32 de morţi, iar cadavrele a nouă persoane nu au fost încă descoperite. La bord s-au aflat şi 55 de cetăţeni români, pasageri sau membri ai echipajului.

Parchetul din Grosseto, provincia din care face parte insula Giglio, a anunţat arestarea comandantului Francesco Schettino, în vârstă de 53 de ani, al cărui nume a devenit în Italia, în ultimul an, sinonim cu laşitatea. Procesul împotriva sa este în curs de desfăşurare, fiind acuzat de producerea naufragiului, omucidere multiplă prin imprudenţă şi abandonarea navei, deoarece şi-a pătat numele cu cel mai mare delict posibil pentru un marinar, părăsirea navei înainte de încheierea operaţiunilor de evacuare, în condiţiile în care numeroşi pasageri trebuiau salvaţi. Împreună cu Francesco Schettino, au fost deferite justiţiei alte 11 persoane, membri ai echipajului navei, ofiţeri şi membri ai conducerii Costa Crociere, compania care deţine pachebotul. În ochii marelui public, principalul vinovat este comandantul Schettino, care imediat după naufragiu afirma că „nava a lovit o stâncă ce nu figura pe hărţile de navigaţie”.

SCENARIU ÎNFIORĂTOR Perspectiva unui dezastru nelinişteşte şi Veneţia, unde nave mari de croazieră circulă liniştit deja de ani de zile în faţa pieţei San-Marco. Dezbaterea este aprinsă între apărătorii patrimoniului din Veneţia, înspăimântaţi de impactul acestor nave, şi avocaţii giganţilor mării, care au rol important în economia acestui oraş, care prosperă datorită turismului. Potrivit datelor comunicate de către European Cruise Council (ECC), sectorul croazierelor, în care sunt angajate 5.470 de persoane, a contribuit, în 2011, cu 536 milioane de euro la economia Veneţiei. Navele de croazieră aduc 20% din afluxul de turişti în Veneţia, a cărei populaţie a scăzut spre sfârşitul anului la 58.000 de locuitori, pe când cel al turiştilor a depăşit 20 de milioane pe an.

O navă de dimensiuni mari deplasează cantităţi enorme de apă, chiar dacă avansează încet. Aceasta duce la facerea şi refacerea malurilor. În afară de distrugerea malurilor şi a fundaţiilor clădirilor, este denunţată şi poluarea atmosferică, provocată de o navă care staţionează o zi, care este echivalentă cu poluarea a 15.500 de automobile, fără a uita şi de undele electromagnetice ale radarelor. Potrivit specialiştilor, în cinci-şase ani laguna va deveni un braţ al mării, un ecosistem care va fi complet modificat, incapabil de a se autocurăţa ca în prezent. O dezbatere locală care nu lasă indifferent pe nimeni din străinătate: în octombrie, personalităţi internaţionale din domeniul culturii, printre care şi scriitorul turc, Orhan Pamuk şi artistul american Bill Viola, au înaintat o petiţie Guvernului Italiei, cerând restricţionarea accesului navelor mari în laguna Veneţiei.