Bolnavii de cancer din România, dar și cei cu alte boli cronice grave trec printr-un adevărat calvar, trebuie să lupte pentru viața lor din răsputeri, chiar dacă zilele le sunt numărate. Nu este suficient că suferința este cumplită, înfiorătoare chiar, atât pentru ei, cât și pentru membrii familiei. Aceștia constată, cu stupoare, că tratamentele care ar putea să le ușureze existența, să le lungească viața, să le dea o mică speranță de salvare nu există în România sau, dacă există, trebuie să și le procure singuri (deși totul, prin lege, este gratuit). Își vând tot ce au în case, fac credite la bănci, ajung să ceară milă în stânga și-n dreapta. Așa începe lupta pentru supraviețuire. Nu este normal ca pacienții noștri să fie discriminați, iar viața lor să depindă de legi prost gândite, de politicieni care au omis să ia în calcul o suferință cruntă. Chiar așa, cu ultimele puteri, pacienții nu renunță, vor să trăiască și-și cer singuri drepturile. Și iată că a venit momentul când eforturile le sunt răsplătite!

Şapte bolnavi de cancer, care au dat în judecată Guvernul, Ministerul Sănătăţii (MS) şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), au câştigat în instanţă dreptul de a primi medicamente compensate în proporţie de 100%, decizia fiind pusă de îndată în executare. Cele trei instituţii ale statului sunt obligate, printr-o decizie luată ieri de Curtea de Apel Bucureşti, să asigure reclamanţilor medicamente pentru tratarea cancerului, fără ca aceştia să aducă vreo contribuţie financiară personală. ”Obligă pârâţii să asigure reclamanţilor următoarele medicamente, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală): Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta Alma Iuliana Popescu, Ipilimumab (denumire comercială Yervoy) şi Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamantul Mircea Gabriel Onofrei, Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta Elena Aura Mitrache, Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta Viorica Drăgan, Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamantul Alexandru Groper, Tocilizumabum (denumire comercială Roacterma) pentru reclamantul Joszef-Aba Imets, Crizotinibum (denumire comercială Xalkori) pentru reclamantul Robert Sebastian Ursache”, se arată în decizia Curţii de Apel. Hotărârea, chiar dacă este executorie şi se aplică de îndată, nu este definitivă şi poate fi contestată la instanţa supremă de Guvern, MS şi CNAS.

ROBERT SEBASTIAN URSACHE, CONSTĂNȚEAN INIMOS Familia lui Robert Sebastian, de 17 ani, a luptat din prima clipă atunci când a aflat că băiatul lor este grav bolnav. Nu vor uita niciodată luna februarie a anului 2012, atunci când medici ai Institutului Clinic Fundeni din București au dat vestea șocantă familiei: carcinom hepatic, tumoră malignă secundară a pulmonului, tumoră malignă secundară a retroperitoneului și peritoneului, tumoră malignă secundară a organelor digestive, boală toxică a ficatului. Au urmat ședințe de chimioterapie, dar și investigații peste investigații și tratamente la clinici din Capitală. Evident, totul a costat. Familia a făcut totul pentru ca Robert să trăiască, să aibă zile liniștite și fără durere. Nu le-a fost deloc ușor. Cazul său a fost prezentat constănțenilor în cadrul Teledonului ”Dă o speranță”, televizat de Neptun TV, dar și în paginile ziarului nostru, în aprilie 2012. Familia a rămas din nou fără bani, iar Robert avea nevoie de noi investigații, noi tratamente. Atunci, a cerut ajutor Consiliului Județean Constanța (CJC). Imediat, dosarul său a fost analizat de experți ai CJC, ulterior fiind pus în discuție în ședința de Consiliu Județean, mai exact în 20 decembrie 2012. Toți consilierii județeni au votat acordarea unui ajutor financiar de 16.800 lei familiei Ursache. Minorul trebuia să beneficieze, atunci, de investigații într-un spital din Israel - ”Hospital Hadassah Jerusalem”. ”Fiul meu a fost internat, până la majorat, la Spitalul „Marie Curie“, unde a făcut 30 de şedinţe de chimioterapie. După ce a împlinit 18 ani, a fost mutat la Fundeni, însă, din păcate, tratamentele nu au dat rezultate”, spune tatăl tânărului. Ulterior, Ursache a fost îndrumat să-şi ducă fiul la o clinică privată - aceeaşi unde a fost Alexandru Groper (care a câștigat și el procesul) - pentru a vedea ce medicament ar fi eficient. Acolo, spune el, ar fi aflat că există doar două medicamente ce ar avea efect asupra mutaţiilor pe tumori, unul nefiind aprobat pentru România.

MEDICAMENTUL PE CARE L-A CÂŞTIGAT ROBERT SEBASTIAN URSACHE COSTĂ 27.500 DE LEI PE LUNĂ

”În ciuda suferinţei, copilul meu a mers la şcoală, acum dă Bac-ul. Din ianuarie, nu a mai luat niciun medicament. Până acum, am cheltuit pe tratamente şi analize aproape trei miliarde de lei vechi. Am fost şi la clinici din Israel, Austria şi Germania, la ultima fiind bătaie de joc - nu l-au tratat, nu ne-au spus ce ar fi de făcut, nu ne-au explicat dacă avem sau nu şanse, ne-au trimis acasă fără bilet de externare, pe care l-am primit după o lună de zile”, a povestit bărbatul.

O PRIMĂ LUPTĂ CÂȘTIGATĂ, DAR NU ȘI RĂZBOIUL Preşedintele Alianţei Pacienţilor Cronici din România (APCR), Cezar Irimia, a declarat, pentru ziarul ”Telegraf”, că este o primă luptă câștigată, dar nu și războiul. ”Bolnavii își cer dreptul la viață, la sănătate, drepturi pe care guvernații le-au călcat în picioare. Suntem singura țară din UE care nu respectă legea. Ne bucurăm că justiția și-a făcut treaba”, a declarat Cezar Irimia. El întreabă, indignat, cine răspunde pentru copiii care au murit, cine răspunde, în general, pentru toți bolnavii cu grave afecțiuni cronice care au murit. ”Vrem să creăm un precedent, să arătăm tuturor că avem un drept, respectiv acela la viață”, a declarat președintele APCR pentru ”Telegraf”.

CU SIGURANȚĂ, A ANUNȚAT PREȘEDINTELE APCR, VA URMA O AVALANȘĂ DE ASEMENEA CAZURI, DE ALTFEL, JUSTIFICATE.

ȘI ALTE PROCESE Precizăm că APCR a dat în judecată statul român, în trei dosare diferite, pentru nerespectarea dreptului pacienţilor la Sănătate, garantat prin Constituţie, prin faptul că nu a reactualizat timp de ani lista medicamentelor compensate. ”Au trecut şase ani, peste 2.000 de zile de când ne luptăm cu bolile noastre şi pierdem război după război pentru că nu ne putem trata cu acele medicamente care ne-ar oferi şanse reale la viaţă. Sunt şase ani de când discutăm cu autorităţile, de când tragem semnale de alarmă şi tot atâţia ani de când autorităţile au ales să ne ignore. De data aceasta, sunt obligate de instanţă să-şi îndrepte atenţia către noi şi să răspundă solicitărilor noastre de a avea acces la medicamente de ultimă generaţie”, declara, nu demult, preşedintele APCR, Cezar Irimia. El preciza că Bulgaria şi-a reactualizat lista de medicamente compensate de patru ori în doi ani, iar România nu a făcut-o niciodată timp de şase ani. ”Pacienţii care ar fi avut o şansă reală la viaţă au murit din această cauză. Ne vedem amăgiţi şi păcăliţi. (...) Nu mai tolerăm niciun derapaj. Chiar dacă UE impune reguli în sistemul de sănătate, România le încalcă”, mai spunea Irimia.

Fără precedent

Avocatul APCR, Dan Cimpoeru, preciza, la momentul începerii demersului în justiție, că este pentru prima dată când pacienţii români iau acţiune la un asemenea nivel împotriva statului român şi, chiar şi aşa, aceştia vor mai avea de aşteptat până când problema accesului la tratament va fi soluţionată. Cimpoieru explica faptul că există Directiva 89, care obligă statele ca într-un termen maxim de 180 de zile să stabilească dacă vor include sau nu un anume medicament nou, molecule, iar dacă decid să nu includă acea moleculă pe lista de compensate, trebuie să motiveze această hotărâre. Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, anunţa, în 17 aprilie, că noua listă de compensate va fi evaluată în totalitate, dar până atunci, din mai, pacienţii cu boli rare fără terapie în ultimii ani beneficiază de medicamente compensate.

Sentință contestată pentru că se încalcă Legea Sănătății

CNAS informează că va pune în executare sentinţa, dar o va contesta, pentru că medicamentele solicitate de reclamanţi nu se află pe lista de compensate şi gratuite. ”CNAS va pune în executare sentinţa, având în vedere caracterul executoriu al acesteia. Menţionăm că, prin respectarea acestei decizii, CNAS încalcă art. 232 din Legea 95/2006 (Legea Sănătății), care prevede că asiguraţii au dreptul la medicamente cuprinse în lista de medicamente compensate şi gratuite aprobată prin Hotărâre de Guvern. Drept urmare, CNAS va exercita căile de atac legale împotriva sentinţei date de instanţă”, se arată într-un comunicat de ieri al CNAS. Legea 95/2006 prevede, la articolul 232, că lista cu medicamente de care beneficiază asiguraţii cu sau fără contribuţie personală se elaborează de către MS şi CNAS, cu consultarea Colegiului Farmaciștilor, şi se aprobă prin Hotărâre a Guvernului. În listă se pot include numai medicamente prevăzute în Nomenclatorul de produse, precizează acelaşi act normativ.