Patrimoniul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) s-a îmbogăţit recent cu artefacte „nou-nouţe”, care mai poartă încă pe ele urmele pământului milenar al Dobrogei. Este vorba despre un tezaur monetar format din 138 de monede de argint, de aproape două milenii vechime, pe care un constănţean din satul Casicea, comuna Amzacea, l-a găsit, recent, în curtea casei sale, pe când săpa fundaţia unui gard. „Anul trecut, prin aprilie-mai, am început să construiesc un gard. Am făcut jumătate din el, iar cealaltă a rămas neterminată. Acum două săptămâni, pentru că apa de la ploi a băgat pământul la loc în şant, am decis să-l adâncesc. În pământ, mama a găsit o monedă. Am zis că este plumb. Apoi, a mai găsit încă una. Când am văzut un cap de împărat pe ban, am ştiut că sunt mai mulţi. În total am găsit 135 de bani, apoi am găsit încă trei, pe care i-am predat azi (n.r. - ieri)”, a declarat Claudiu Guzu. „Este vorba despre o descoperire de monede din secolul al II-lea î.Hr. până în secolul I d.Hr. Deja, mai multe monede au fost curăţate în laborator. Cele mai recente sunt din timpul împăratului Nero, care a murit în anul 69, „anul celor trei împăraţi”. Sunt şi piese emise de Marc Antoniu. Argintul din care sunt făcute este unul de calitate bună”, a spus directorul MINAC, dr. Gabriel Custurea.

Pentru că a anunţat specialiştii MINAC de această descoperire, conform legii, localnicul va primi până la 45% din valoarea comorii. „M-am uitat pe internet şi m-am gândit că, decât să am probleme cu legea, mai bine le predau muzeului”, a spus norocosul sătean. „A fost noroc. Şi bunicul meu a săpat în acel loc, dar nu a găsit nimic”, a mai spus el.

DUPĂ FAPTĂ ŞI RĂSPLATĂ „Deoarece tezaurul a fost descoperit cu totul şi cu totul întâmplător, doar cu cazmaua, şi pentru că a fost predat conform legii, descoperitorul are dreptul la până la 45% din valoarea pieselor din tezaur. Multe dintre ele sunt şterse, pentru că au trecut prin mii şi mii de mâini, şi au o valoare redusă”, a mai spus directorul Custurea.

OVIDIU DRÎMBA, GENEROS CU MUZEUL TOMITAN Monedele de argint, care se pare că au fost ascunse într-un vas de lut, între anii 70-80 ai primului veac creştin, nu sunt singurele artefacte care îmbogăţesc patrimoniul MINAC. Ele se alătură celor 173 de piese valoroase donate de academicianul prof. univ. dr. Ovidiu Drîmba. „Muzeul nostru a intrat, de curând, în posesia donaţiei făcute de academicianul prof. univ. dr. Ovidiu Drîmba. Cele 173 de piese provin din teritorii diferite, în special de pe teritoriul românesc, iar altele au fost achiziţionate din colecţiile personale ale colecţionarului particular Heroveanu şi provin din zona Callatis. Altele sunt achiziţionate de profesor în excursiile din Italia, Egipt şi alte locuri importante. Majoritatea pieselor sunt din ceramică şi acoperă perioade din eneolitic până în perioada feudală. Majoritatea pieselor sunt de epocă elenistică, statuete de tip Tanagra, ce reprezintă divinităţi. Perioada greacă este reprezentată şi de ceramică de secolele VI-VII î.Hr. Mă refer la un tip de vas corintian şi un vas atic Lekithos cu figuri negre”, a spus cercetătorul ştiinţific dr. Livia Buzoianu. Printre statui de Tanagra, unguentarii de sticlă şi opaiţe din perioada romană sunt expuse şi artefacte egiptene, printre care se remarcă scarabei. „Rarităţi sunt câteva piese de mici dimensiuni, egiptene, primite de profesorul Drîmba din Egipt”, a mai spus dr. Livia Buzoianu. Colecţia a intrat în patrimoniul MINAC pe 10 aprilie.

Un dar de la „Donatorul anului 2013”

„Profesorul Drîmba este cunoscut pentru generozitatea cu care îşi oferă propriile averi spirituale, mă refer la cărţile şi manuscrisele pe care le-a donat Bibliotecii Central-Universitare din Bucureşti, drept pentru care a fost recunoscut „Donatorul anului 2013”. Profesorul Ovidiu Drîmba a ales să doneze această colecţie Muzeului din Constanţa, cunoscută fiind prietenia pe care a avut-o pentru arheologii care au săpat în Dobrogea. Ţinem să-i mulţumim şi doamnei Florica Cruceru, cea care ne-a făcut cunoscută dorinţa profesorului Drîmba de a dona această colecţie MINAC. Istoricul a fost oaspete al Constanţei în câteva rânduri, apreciind locurile, artefactele şi oamenii de cultură ai locului. Lui îi datorăm prima monografie despre Ovidius, volum prefaţat de Tudor Vianu”, a mai spus cercetătorul dr. Livia Buzoianu.