La începutul lui 2011, Consiliul Local Constanţa i-a acordat, prin vot, titlul de cetăţean de onoare al Constanţei lui Harry Tavitian. Cu acea ocazie, Tavitian spunea că publicul constănţean este primul care i-a acordat, cu mulţi ani în urmă, acest titlu. În semn de mulţumire, el şi-a dorit să dăruiască împătimiţilor jazz-ului de la malul mării un concert special, cu intrarea liberă. Aşa s-a născut ideea unui eveniment artistic în care Harry Tavitian va primi, oficial, titlul de cetăţean de onoare.
Telegraf: Maestre Harry Tavitian, în seara de 30 noiembrie, începând cu ora 19:00 ne invitaţi la un eveniment cu totul deosebit. Despre ce va fi vorba?
Harry Tavitian: Într-adevăr, miercuri am pregătit un dar de Sfântul Andrei pentru iubitorii de artă din Constanţa. Spun “iubitori de artă”, fiindcă alături de jazz, muzica pe care am încercat să o fac cunoscută de peste 30 de ani în Constanţa, vor mai fi un moment de muzică clasică oferit de pianista Delia Pavlovici, o lansare a unei cărţi-document despre Cazinoul din Constanţa semnată de criticul de artă Doina Păuleanu şi o expoziţie de grafică a plasticianului Ion Tiţoiu. Seara va fi însoţită de comentariile istoricului Sorin Antohi. Mă bucur că este aşa fiindcă totdeauna am privit jazzul în contextul celorlalte arte.
Telegraf: Ce ne puteţi spune despre partea de jazz?
H.T.:Voi avea un invitat de onoare - saxofonistul Anatoly Vapirov de la Varna, unul din saxofoniştii de mare forţă la această oră, în Europa. Un alt invitat al meu este percuţionistul Corneliu Stroe cu care voi face un moment în amintirea lui Johnny Răducanu. Johnny ar fi împlinit 80 de ani pe 1 decembrie. Pregătesc şi nişte surprize pentru concert.
Telegraf: Concertul va avea loc la Teatrul de Operă şi Balet „Oleg Danovsky”. Generaţia mai vârstnică îşi aminteşte de concertele pe care le organizaţi aici înainte de 1989 şi despre care am auzit că aveau mare succes.
H.T.: Da, nu am ales întâmplător sala teatrului de Operă şi Balet. Mă leagă amintiri extraordinare de ultimii ani dinainte de ’89 când am reuşit să organizez, cu sprijinul Teatrului Dramatic, un serial de concerte pe care l-am numit „Atelier de Improvizaţie”. Pe măsură ce vremurile erau tot mai grele, noi făceam concert după concert. Toate numele mari de atunci ale jazzului românesc au fost la Constanţa, începând cu Johnny Răducanu, Dan Mândrilă, Marius Popp, Eugen Gondi. Am avut chiar şi invitaţi din străinătate care veneau pe banii lor, ca turişti, ca să cânte la Constanţa. Sala Teatrului ajunsese neîncăpătoare, iar atmosfera era una de mare frumuseţe sufletească. Concertul de miercuri nu vrea să fie doar o rememorare a acelor concerte ci şi, poate, un nou început. Cred că o să fie din ce în ce mai multă nevoie de jazz în vremurile amare care bat la uşă.
Telegraf: De ce „Fiii Dobrogei”?
H.T.: Dobrogea pentru mine înseamnă locul unde m-am născut dar şi mult mai mult - un spaţiu spiritual aparte, nostalgie şi culoare, oameni... Simt că e timpul să ne adunăm de pe unde suntem risipiţi şi că pot să se nască multe lucruri de valoare din asta. Să vă spun ceva în premieră: am aflat lucruri cu totul inedite cu prilejul acestui concert, despre începuturile jazz-ului în Constanţa. Doina Păuleanu a descoperit, documentându-se în arhive, că în anii ’30, la Cazinoul din Constanţa se cânta jazz. Avem destule comori de descoperit în acest ţinut. Au fost mai multe coincidenţe fericite care au făcut posibil acest concert. Să dea Domnul să fie aşa şi de acum încolo.