”Declaraţiile referitoare la Rusia ale preşedintelui român, Traian Băsescu, nu sînt întîmplătoare şi au ca scop susţinerea opoziţiei moldovene înaintea alegerilor prezidenţiale de la Chişinău”, a declarat deputatul rus Konstantin Zatulin. ”Băsescu încearcă să dea asigurări opoziţiei moldovene, prin discursurile sale. Preşedintele român consideră efectiv Rusia drept un adversar, deoarece poziţia Moscovei este fără echivoc: spre deosebire de domnul Băsescu, autorităţile ruse recunosc existenţa Moldovei”, a spus el. RIA Novosti afirmă că preşedintele român a criticat deschis politica rusă, cerînd, într-un discurs susţinut marţi, la Bucureşti, la Forumul Europa - Rusia, ca Moscova să dea dovadă de mai multă transparenţă. Conform agenţiei ruse, Băsescu a afirmat că lipsa de transparenţă şi încăpăţînarea Rusiei de a-şi păstra sfera tradiţională de influenţă au zdruncinat încrederea Europei faţă de Moscova. RIA citează şi afirmaţiile potrivit cărora evenimentele din august din Osetia de Sud şi Războiul Gazelor din ianuarie au transformat relaţiile cu Rusia într-un subiect spinos în cadrul UE.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi dimineaţa, că ”UE trebuie să accepte Rusia aşa cum este, iar în ce îi priveşte pe români, ei vor rămîne buni europeni şi vor fi buni vecini”, insistînd însă asupra garantării independenţei şi integrităţii statelor din zonă. El a caracterizat Rusia drept ”cel mai mare, important, solicitant vecin al UE, dimensiunea solicitantă a relaţiei fiind dată şi de paralelismul proiectelor energetice”. El a mai spus că, în prezent, cooperarea bilaterală este structurată în patru mari capitole, respectiv problemele economice şi de mediu, securitate internaţională, cercetare-educaţie şi afaceri interne şi justiţie, în timp ce cooperarea internaţională dintre UE şi Rusia acoperă două paliere, primul conţinînd problemele de importanţă globală, precum Iranul, procesul de pace din Orientul Mijlociu, neproliferarea nucleară, schimbările climatice, terorismul sau traficul de droguri. ”Marile probleme ale cooperării cu Rusia se regăsesc în al doilea palier, cel al vecinătăţii comune a Europei de Est şi a Mării Negre. Aici întîlnim chestiunile ireconciliabile, precum recunoaşterea unilaterală de Rusia a independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud. Tot aici avem şi paralelismul proiectelor energetice şi reticenţele Moscovei cu privire la sinergia Mării Negre şi, mai nou, cu privire la parteneriatul estic”, a arătat Băsescu. În opinia lui, fidelă vocaţiei sale multilaterale, UE va trebui să se străduiască în continuare să convingă Rusia la cooperare, să o implice în proiectele comune.

Cetăţenia dublă rămîne incompatibilă în R. Moldova cu funcţia publică

Persoanele care deţin cetăţenie dublă nu vor putea ocupa, în continuare, funcţii publice în R. Moldova şi nu vor avea acces la documente considerate secrete de stat, după ce Curtea Constituţională a declarat, marţi, constituţionale legile contestate de liderul PLDM. Normele contestate se referă la incompatibilitatea dintre deţinerea cetăţeniei multiple şi ocuparea de funcţii publice, statutul de deputat în Parlament şi accesul la secrete de stat. Autorul sesizării a precizat în cadrul şedinţei Curţii Constituţionale că aceste norme contravin prevederilor Convenţiei Europene cu privire la cetăţenie şi Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.

Corpul judecătoresc al Curţii Constituţionale şi-a argumentat decizia prin faptul că prevederile cu privire la imposibilitatea deţinerii funcţiilor de răspundere în cazul deţinerii cetăţeniei duble, precum şi limitarea accesului la secretul de stat, prevăzute în 18 acte legislative, nu contravin normelor internaţionale şi se încadrează în standardele europene promovate în R. Moldova. În actualul Parlament, 21 de deputaţi au avut cetăţeniei dublă sau au iniţiat procedura de obţinere a celei de a doua cetăţenii.