Berlinul este una dintre cele mai cosmopolite capitale ale Europei. Cu greu se poate găsi o metropolă dezvoltată de-a lungul timpului în jurul a diverse orăşele care s-au tot extins pînă s-au unit sub numele de Berlin. Numele provine din limba polabian, un dialect slav care a dispărut din secolul al XVll-lea. Nord-estul Germaniei de azi era locuit de o serie de triburi balto-slave. Puţine scrieri datînd din secolele al XVll-lea şi al XVlll-lea în misterioasa limbă polabian s-au păstrat, dar se ştie că berlin însemna mlaştină. De altfel, capitala germană s-a dezvoltat într-o zonă înconjurată de o centură de lacuri, de unde şi denumirea sa. Primele dovezi arheologice despre existenţa unor aşezări devenite în prezent cartiere ale Berlinului datează din 1192. Primele menţionări scrise datează din 1197, respectiv 1209, referindu-se la aşezările Spandau şi Kopenick, care în prezent ocupă partea centrală a oraşului. Mult mai tîrziu, în urma celui de-al Doilea Război Mondial, Berlinul a fost împărţit în patru sectoare, pentru fiecare dintre învingătorii Germaniei naziste. Sectoarele aflate sub controlul SUA, Marii Britanii şi Franţei s-au unit mai tîrziu sub numele de Berlinul de Vest, o enclavă a democraţiei, înconjurată de forţele sovietice care au forţat crearea Germaniei Democrate. Delimitate strict de Zidul Berlinului, cele două părţi ale oraşului s-au dezvoltat în direcţii şi pentru a acoperi necesităţi diferite, pînă la reunificarea Germaniei pe 3 octombrie 1990. Este probabil în spiritul acestui oraş să se dezvolte atît de divers, cu singura constantă în menţinerea unei atmosfere liberale. Un film celebru al anilor ’70, ”Cabaret”, cu Liza Minelli şi Michael York în rolurile principale, reproduce atmosfera libertină la marginea decadenţei a Berlinului anilor ’30, pe timpul Republicii de la Weimar ale cărei zile erau numărate pînă la preluarea puterii de către Hitler.

Berlinul celei de-a 59 ediţii a Festivalului Internaţional de Film îşi nuanţează măreţia în toate utilităţile şi serviciile necesare unei metropole locuite de 3,5 milioane de locuitori, care se întinde pe o suprafaţă de 892 de kilometri pătraţi. Precum rangul şi aşteptările celei de-a opta aglomeraţii urbane a Europei, Berlinala reuneşte zece programe, în cadrul cărora de la an la an este proiectat un număr record de filme. Dacă secţiunea competitivă include, în ultimii ani, producţii alese pe considerente şi compromisuri necesare unei atmosfere glamour, programele Forum sau Perspective atrag atenţia adevăraţilor cinefili. Festivalul se preocupă şi de noile generaţii, pe care le atrage în sălile de cinema cu filme care refac lumea din punctul de vedere al copiilor. Acest program a intrat în componenţa Berlinalei dn 1978 şi de atunci publicul nu numai că a rămas constant, dar de la an la an s-au înregistrat cifre record de audienţă şi bilete vîndute. Anul acesta, organizatorii îşi doresc doborîrea recordului de 240.098 de bilete vîndute şi de 450.115 de admiteri în sălile de cinema.

La festivitatea de deschidere au fost invitati cei mai importanţi actori ai cinematografiei de limbă germană, între care Bruno Ganz şi Jurgen Prochnow. Festivalul începe cu proiecţia thriler-ului ”The International”, în prezenţa regizorului Tom Twiker, dar şi a protagoniştilor Clive Owen şi Armin Mueller-Stahl. Nu lipseşte nici actriţa scoţiană Tilda Swinton, preşedintele juriului principal care va decide premiile înscrise în competiţie. De la eveniment nu au lipsit nici o serie de policieni, între care fostul ministru al Afacerilor Externe, Joscka Fischer.