În peisajul auster al politichiei noastre autohtone, independentul, în postura candidatului singuratic şi rebel, a fost şi continuă să rămînă un personaj inedit. În condiţiile în care aproape toţi politicienii se agaţă cu disperare de piciorul de lemn al cîte unui partid, mizînd pe susţinerea acestuia, independentul îşi joacă propria sa carte. Cu cîţiva ani în urmă, Radu Mazăre a fost un deschizător de drumuri în materie de candidaturi independente, demonstrînd tuturor că se poate ajunge în vîrf şi fără să fii neapărat remorca unui partid. La vremea respectivă, tînăr şi independent, Radu Mazăre a cîştigat alegerile pentru Primăria Constanţa. Cu alte cuvinte, a demonstrat că partidul nu sfinţeşte întotdeauna locul. Chestiune pe care realitatea de astăzi o confirmă din plin, aducînd în discuţie cîteva dintre valenţele demne de luat în seamă ale votului uninominal, mai ales că, la alegerile locale, contează omul. E drept, de la Radu Mazăre încoace, victoriile independenţilor pot fi numărate pe degete. Anul acesta, însă, Sorin Oprescu, prin triumful realizat în faţa buldogului Vasile Blaga la Primăria Bucureşti, a readus în atenţia opiniei publice varianta electorală a independentului rebel. Se pare că, la noi, la Constanţa, Stelian Duţu urmează oarecum drumul parcurs de Oprescu. Dincolo de toate păcatele politice pe care le are la activ, experienţa sa electorală în calitate de candidat independent în Colegiul 5 merită a fi urmărită îndeaproape. În cazul lui Oprescu, ruptura de partid s-a făcut prin anestezie. În opinia mea, într-un moment de teribilism politic, domnia sa a vrut să-şi testeze muşchii, aruncîndu-se, la timp, exact pe creasta valului de simpatie generat de unii dintre susţinătorii săi. În planul doi, a ştiut să speculeze fondul zgomotos al nemulţumirilor contabilizate de locuitorii capitalei în perioada mandatelor scandaloase ale lui Traian Băsescu şi Videanu. Stelian Duţu a fost forţat de împrejurări să ia drumul pribegiei candidatului independent. Intrat de mai multă vreme în conflict cu conducerea centrală a formaţiunii politice din care a făcut parte, fostul lider al PD-L Constanţa a fost marginalizat şi constrîns de multe ori să-şi dea demisia din partid. A devenit incomod pentru faptul că nu le-a mai cîntat în strună Elenei Udrea, înainte să descopere mopul, şi lui Emil Boc. A urmat însă, la scurt timp după clinciurile corp la corp cu cei doi, un moment culminant de care eu nu l-am crezut în stare - atacul coerent şi extrem de dur la adresa preşedintelui Traian Băsescu, acuzat, printre altele, de amestec permanent în treburile interne de partid! Sînt unul dintre gazetarii care l-au criticat de foarte multe ori pe Stelian Duţu în perioada în care s-a aflat la cîrma PD-L Constanţa şi am fost convins că domnia sa face parte din elita celor care stau cu capul plecat în faţa lui “tata mare”. În prag de alegeri parlamentare, Duţu ne-a prezentat faţa urîtă a PD-L, ceea ce ar putea fi un handicap serios pentru principalul său adversar, Zanfir Iorguş, a cărui figură nu poate fi dezlipită de sigla unui partid cazon. În timp ce lui Stelian Duţu i s-a interzis să candideze, contracandidatul său a fost propulsat pe liste, în ciuda faptului că a pierdut alegerile locale! De aceea, Duţu spune că vrea să-şi ia revanşa în faţa fostului său partid! Cert este că, prin prezenţa pe liste a unui independent, disputa electorală din Colegiul numărul 5 se anunţă a fi deosebit de interesantă şi de colorată. La prima vedere, votul uninominal pare a fi aliatul independentului, dacă luăm în calcul regula votării omului şi nu a partidului. Cu toate acestea, cei mai mulţi dintre activiştii candidaţi, reprezentînd aproape întreg spectrul politic, nu îndrăznesc să iasă de sub umbrela partidului înger păzitor. În această ecuaţie electorală, în opinia mea, vor conta candidaţii care se bucură de notorietate în colegiul în care candidează. Din acest punct de vedere, faţă de Iorguş, independentul Duţu stă mult mai bine, chiar şi la Mangalia, unde fostul primar se dă martir! Zanfir Iorguş a fost primarul unui oraş şi nu a făcut nimic pentru satele şi comunele învecinate, pentru că Pecineaga, Tuzla etc. nu intrau în fişa sa de post. Duţu are de partea sa anii petrecuţi la cîrma unor instituţii judeţene. De aceea, programele şi proiectele sale din campania electorală diferă de generalităţile cu care fostul primar mangaliot vrea să cîştige alegerile pentru deputăţie din Colegiul 5. Am sentimentul că ultimul bastion băscian de la Mangalia se clatină serios sub presiunea electorală a celorlalţi candidaţi. Uneori, “piticul” independent răstoarnă carul mare al preşedintelui Băsescu!