Randolph L. Braham, un cercetător american, de origine română, asupra Holocaustului, a returnat Ungariei o înaltă distincţie, în semn de protest faţă de ceea ce el a denunţat drept „o campanie care falsifică istoria şi are scopul să exonereze regimul Horty”. Liderul grupului parlamentar al partidului Fidesz, aflat la putere, Antal Rogan, a catalogat reacţia istoricului Braham ca exagerată, adăugând totodată că-i respectă opinia. Anunţul său a coincis cu Ziua Internaţională de Comemorare a victimelor Holocaustului.

Într-o scrisoare deschisă trimisă de la New York, Randolph L. Braham a cerut Centrului Memorial al Holocaustului de la Budapesta să îi retragă numele de la BrahamTheque Information Centre, care îi găzduieşte cercetările şi publicaţiile. Acesta a cerut totodată să se trimită autorităţilor ungare Ordinul Meritului, Crucea Mijlocie, împreună cu certificatul semnat de către fostul preşedinte ungar Pal Schmitt. Profesorul de la Universitatea New York afirmă că a luat această „decizie dureroasă” în urma unor evenimente ce au avut loc recent în Ungaria, printre care amendarea Constituţiei şi adoptarea unor măsuri menite să exonereze Ungaria de responsabilitatea pentru rolul activ pe care l-a jucat în anihilarea unui număr de cetăţeni evrei. Istoricul Braham a precizat că „picătura care a umplut paharul” a fost faptul că Guvernul a decis să ridice un monument naţional în memoria ocupaţiei germane din 1944. Supravieţuitor al Holocaustului, Randolph L. Braham a catalogat această decizie drept o încercare de a deturna atenţia de la rolul jucat de regimul Horthy în exterminarea evreilor.

În replică, Antal Rogan a catalogat drept „o gravă distorsionare a adevărului” acuzaţia potrivit căreia Guvernul ar ridica un monument în memoria ocupaţiei germane, adăugând că, probabil, istoricul a fost informat greşit. Statuia va aduce un tribut victimelor, inclusiv sutelor de mii de evrei deportaţi şi ucişi, dar şi celor circa 10.000 de victime care nu au fost evrei, arestate de către autorităţi. „Data de 19 martie 1944 a fost un moment istoric care a pus capăt suveranităţii Ungariei”, a subliniat politicianul.

Legea devine tot mai aspră pentru cei care neagă sau ridiculizează Holocaustul. Statele membre trebuie să ia măsuri fără întârziere pentru ca negarea crimelor împotriva umanităţii să fie pedepsită de legislaţia naţională, a cerut, ieri, Comisia Europeană, cu ocazia Zilei Internaţionale de Comemorare a victimelor Holocaustului. „Fac apel la toate statele membre UE să ia măsuri pentru a transpune integral în dreptul naţional decizia UE privind "condamnarea rasismului şi a xenofobiei prin intermediul dreptului penal”, a declarat comisarul pentru Justiţie, Viviane Reding.

O decizie în acest sens a fost adoptată în unanimitate de statele membre UE în noiembrie 2008, dar mai multe state nu au transpus încă legislaţia europeană în dreptul naţional. Comisia a avertizat că ar putea lansa proceduri de infringement împotriva statelor care nu se vor conforma acestei decizii începând din 1 decembrie. Potrivit Comisiei, 13 state membre - Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Grecia, Irlanda, Olanda, Austria, Finlanda, Suedia şi Marea Britanie - nu au dispoziţii penale pentru a reacţiona la negarea genocidului, crimelor împotriva umanităţii şi crimelor de război.