Un judecător federal a ordonat, marţi, administraţiei americane să elibereze, pe teritoriul SUA, 17 chinezi uiguri deţinuţi la Guantanamo din 2002, decizie ce oferă o şansă şi altor prizonieri. Este prima decizie, de la deschiderea Guantanamo în 2002, a justiţiei civile americane în favoarea eliberării pe teritoriul american a unor prizonieri, opţiune care a fost mereu refuzată de administraţia Bush. Actuala administraţie şi-a anunţat, marţi seară, intenţia de a face recurs, urgent. Declarîndu-se foarte îngrijorată şi în profund dezacord faţă de această decizie, Casa Albă a declarat într-un comunicat că această hotărîre ar putea fi folosită ca precedent de către alţi prizonieri de la Guantanamo. Administraţia nu a ezitat să citeze, în rîndul posibililor beneficiari, pe “inamicii declaraţi ai SUA, suspectaţi că au organizat atentatele de la 11 septembrie şi care ar putea fi eliberaţi pe teritoriul american”.
Concret, judecătorul Ricardo Urbina din Washington a ordonat ca cei 17 uiguri să-i fie prezentaţi la o audiere de vineri, pentru a-i preda oficial familiilor lor, care locuiesc în capitala federală. O altă audiere va fi organizată la 16 octombrie, pentru a decide condiţiile în care aceste persoane pot locui în SUA (regim juridic, de imigranţi). “Este o etapă importantă”, a declarat organizaţia pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch. “Situaţia uigurilor ne aminteşte de situaţia dificilă din punct de vedere juridic şi moral a centrului de detenţie de la Guantanamo”, a declarat Asociaţia pentu Apărarea Libertăţilor Civile (ACLU). “Toţi ceilalţi prizonieri ar trebui să fie inculpaţi şi judecaţi, ori eliberaţi imediat”, a afirmat organizaţia Amnesty International. “Este un mesaj adresat şi Guvernului chinez, care îi tratează ca pe terorişti şi care încearcă să obţină repatrierea lor, iar administraţia americană trebuie să refuze să-i extrădeze”, a declarat Nury Turkil, din cadrul Asociaţiei americane a Uigurilor.
Disputa privitoare la deţinuţii uiguri, minoritate turcofonă şi musulmană, a început în 2004, cînd administraţia americană a recunoscut că ea nu reprezintă un pericol şi că ar trebui să fie trimişi în ţara lor, aşa cum s-a procedat cu alţi zeci de deţinuţi. Administraţia Bush recunoaşte această minoritate, persecutată de Beijing, iar Washingtonul refuză extrădarea lor. Ei au rămas astfel la Guantanamo. În 2006, Albania a acceptat să primescă cinci prizonieri, însă nicio altă ţară nu a riscat să nemulţumească Guvernul chinez prin acordarea de azil politic uigurilor. La 30 septembrie, Guvernul a reuşit să elimine acuzaţiile faţă de cei 17 uiguri, încă în deţenţie, cu privire la statutul de “combatant inamic”, care ar fi justificat menţinerea lor la Guantanamo, fără formularea de acuzaţii şi fără procese. Marţi, uigurii cereau eliberarea temporară pe teritoriul american, pînă cînd o ţară terţă acceptă să îi primească. Acest ordin al lui Urbina ar putea avea consecinţe mai ample, pentru că circa 250 de persoane aflate încă la Guantanamo au făcut recursuri pentru a contesta detenţia. Alţi prizonieri, libieni şi algerieni aflaţi în pericol dacă sînt trimişi în ţările de orgine, şi-au pierdut statutul de “combatant inamic” dar rămîn în continuare în detenţie.