Unul dintre liderii insurgenţei afgane, Gulbuddin Hekmatyar, a avertizat trupele NATO împotriva unor atacuri care le vor servi drept lecţie, înainte de retragerea prevăzută în 2014, într-un interviu publicat ieri de ”Daily Telegraph”. ”Trupele străine, mobilizate în Afganistan din 2001, au eşuat şi situaţia se deteriorează de la zi la zi”, apreciază şeful Hezb-i-Islami, a doua componentă a rebeliunii afgane, după talibani. ”Nu înţeleg cum opinia publică britanică poate accepta ca propriii copii să fie trimişi la moarte sigură, pentru a mulţumi generalii americani”, a continuat el. Cu 9.000 de militari mobilizaţi în Afganistan, Marea Britanie furnizează al doilea contingent al forţei NATO. De la începutul intervenţiei militare în ţară, 438 de militari britanici au fost ucişi. Gulbuddin Hekmatyar îl acuză pe prinţul Harry, al treilea în ordinea succesiunii la tronul Angliei şi mobilizat în prezent în Afganistan, că ”a mers în această ţară pentru a ucide, în stare de ebrietate, afgani nevinovaţi. El vrea să urmărească mujahedinii cu rachetele elicopterului său, fără cea mai mică ruşine”. Secretariatul prinţului a refuzat să comenteze aceaste declaraţii.

Gulbuddin Hekmatyar apreciază, de asemenea, că ”educaţia este necesară atât pentru fete, cât şi pentru băieţi. Singurul lucru faţă de care ne opunem este ca fetele şi băieţii să fie instruiţi împreună. Noi considerăm că este dăunător”. La preluarea puterii, în 1996, talibanii au retrâns la maxim drepturile femeilor. În prezent, peste 8,4 milioane de copii afgani, dintre care 39% fete, merg la şcoală, potrivit Ministerului afgan al Educaţiei. Dar marea majoritate a femeilor sunt analfabete: 87,5%, faţă de 60,7% bărbaţii. Hekmatyar, premier afgan efemer în 1995, luptă de peste zece ani împotriva Guvernului de la Kabul şi a aliaţilor săi din NATO, chiar dacă uneori a afişat poziţii mai conciliante decât talibanii, mai ales în ceea ce priveşte eventuale negocieri de pace.

AFGANISTAN, NOUL VIETNAM AL SUA Talibanii afgani au comparat, ieri, retragerea progresivă a forţelor NATO conduse de SUA cu plecarea soldaţilor americani din Vietnam, la mijlocul anilor \'70, în bilanţul lor de final de an, calificând 2012 drept ”începutul fugii invadatorilor”. Insurgenţii speră să preia puterea la Kabul, după încheierea misiunii de luptă a celor 100.000 de soldaţi NATO, la sfârşitul lui 2014. Coaliţia apreciază că forţele naţionale afgane au preluat deja în proporţie de 75% responsabilităţile militare în Afganistan, cu cel puţin doi ani înainte de retragerea trupelor occidentale. SUA prevăd, totuşi, menţinerea câtorva mii de soldaţi în Afganistan, pentru a continua formarea armatei afgane. Guvernul de la Kabul încearcă să convingă talibanii să se alăture procesului de pace, pentru a evita un nou război, după plecarea majorităţii soldaţilor străini. Ultimul an a fost comparat de talibani cu 1986, când noul preşedinte afgan din perioada respectivă, Najibullah, a încercat să negocieze cu mujahedinii care se opuneau invaziei sovietice.