Unul dintre liderii separatişti din estul Ucrainei a admis miercuri, pentru prima dată, o potenţială responsabilitate a trupelor pe care le conduce în tirul de rachetă sol-aer care a atins avionul ce efectua zborul MH17, relatează ”Le Monde”. Comandantul batalionului Vostok, Aleksandr Hodakovski, a recunoscut pe 23 iulie, într-un interviu pentru agenţia de presă Reuters, că rebelii deţin rachete aeriene de tip BUK, de fabricaţie rusească, asemănătoare celei care se presupune că a doborât avionul malaezian în zbor, omorând 298 de persoane. În acest interviu, Hodakovski admite că a auzit vorbindu-se despre o baterie de rachete trimisă în această zonă din Lugansk, alt fief separatist. ”Eram la curent cu prezenţa acestei baterii BUK. Mi s-a vorbit despre ea. Cred că după aceea a fost trimisă acolo de unde a fost adusă, pentru a şterge urmele prezenţei ei”, declara el. Liderul separatist nu exclude nici ca racheta care a atins avionul de linie să fi fost adusă din Rusia, precizând că separatiştii au preluat controlul, în ultimele luni, asupra unor sisteme de rachete de acest tip de la forţele guvernamentale - cel puţin patru -, dar că niciunul nu era operaţional. Astfel, Hodakovski se delimitează clar de linia insurgenţilor pro-ruşi, care afirmau până acum că nu au deţinut vreodată asemenea rachete de tip sol-aer. El contrazice, totodată, afirmaţiile liderilor republicii de la Doneţk. Aleksandr Borodai, premierul acestei autoproclamate republici, a reafirmat ieri că separatiştii nu deţin acest tip de armament, într-un interviu pentru BBC. În pofida declaraţiilor pe care le-a făcut, Hodakovski a subliniat din nou asupra responsabilităţii Kievului în atac. În opinia sa, forţele guvernamentale ucrainene, prin multiplicarea, joia trecută, a operaţiunilor aeriene în acest sector, au făcut totul ca apărarea antiaeriană a insurgenţilor să intre în acţiune. ”Nu doar că ucrainenii nu au făcut nimic pentru a asigura securitatea în zonă, dar au provocat utilizarea acestui tip de armament împotriva unui avion civil care o survola. În acea zi îşi multiplicau zborurile, iar chiar în momentul tirului, când avionul civil trecea pe deasupra, au lansat atacuri aeriene. Dacă a existat un sistem de rachete de tip BUK şi dacă acesta a fost utilizat, Ucraina a făcut totul pentru ca un avion civil să fie doborât”, a mai spus el.

Aleksandr Borodai, premierul republicii autoproclamate Doneţk, a declarat că este în contact regulat cu membrii serviciilor ruse de securitate şi că forţele sale primesc sprijin de la poporul rus, nu de la stat, relatează BBC News Online. ”Voluntarii ni se alătură”, a declarat Borodai pentru BBC, descriind pe unul dintre ei, ”un locuitor al oraşului Moscova”. ”Numai că s-a întâmplat ca, în loc să stau în tranşee cu o puşcă sau o mitralieră în mână, să deţin postul de premier. Asta-i soarta”, a adăugat el. Borodai a negat că ar fi membru al vreunei agenţii de spionaj ruse, dar a recunoscut că are contacte cu alţi membri ai serviciilor secrete din Rusia, ”aşa cum trebuie să aibă oricine are de-a face cu elita societăţii”. De asemenea, Borodai a calificat drept ”calomnie neruşinată” afirmaţiile preşedintelui SUA conform cărora rebelii ar fi încercat să ascundă adevărul despre tragedia aviatică.

Acum că rămășițele pământești ale pasagerilor zborului MH17 al Malaysia Airlines au luat calea Olandei, ieri plecând alte 74 de sicrie din Harkov, iar anchetatorii britanici descifrează misterul cutiilor negre, pe fondul teoriilor lansate din diverse părți ale globului cu privire la autorii doborârii aeronavei, oficialii de la Kiev au scăpat de o grijă și se concentrează pe evoluția lor politică. Premierul Ucrainei, Arseni Iațeniuk, și-a anunțat demisia, ieri, după dizolvarea coaliției guvernamentale pro-europene. Potrivit legislației ucrainene, dacă timp de o lună nu a fost formată o nouă coaliție, președintele obține dreptul de a întrerupe anticipat împuternicirile Radei Supreme. Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, şi-a exprimat în mod public dorinţa organizării unui scrutin anticipat, care ar urma să-i permită să formeze o majoritate solidă, în baza succesului pe care l-a obţinut în alegerile prezidenţiale (55% din sufragii).

MAI APROAPE DE ADEVĂR? Anchetatorii britanici au început ieri să examineze cutia neagră ce conţine datele tehnice ale avionului Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines, doborât la 17 iulie în estul Ucrainei. Ulterior, analiza datelor va fi efectuată de o echipă internaţională condusă de olandezi. Cealaltă cutie neagră, care conţine conversaţiile derulate în cabina piloţilor, a fost examinată miercuri și are informaţii valide despre zbor, au dat asigurări anchetatorii Biroului pentru Securitate Olandez (OVV), subliniind că acestea urmau să fie analizate. În total, 24 de persoane fac parte din echipa internaţională de anchetatori, în care sunt reprezentate Ucraina, Malaezia, Australia, Franţa, Germania, SUA, Marea Britanie şi Rusia, dar şi Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale.

UE a adăugat, ieri, pe lista sancţiunilor 15 personalităţi şi 18 entităţi acuzate de susţinerea separatiştilor din estul Ucrainei, anunţă surse europene. Cele 18 entităţi sunt nouă companii şi nouă instituţii. Decizia a fost luată în cursul unei reuniuni a ambasadorilor celor 28 de state UE. Lista cu persoanele şi entităţile vizate de sancţiuni va fi prezentată public până la sfârşitul săptămânii. Decizia de principiu fusese luată de şefii de stat şi de guvern cu ocazia summitului UE din 16 iulie, în lipsa eforturilor Rusiei în favoarea detensionării situaţiei din estul Ucrainei.

ADIO, COMUNISM! Tot ieri, preşedintele Parlamentului ucrainean, Oleksandr Turcinov, a anunţat dizolvarea grupului parlamentar al Partidului Comunist pro-rus, acuzat că susţine separatismul, utilizând o lege recentă care îi acordă dreptul de a face acest lucru din motive tehnice. ”Este un moment istoric. Sper că nu va mai exista niciodată un grup comunist în Parlamentul ucrainean”, a declarat el în faţa deputaţilor. Această măsură slăbeşte influenţa partidului asupra lucrărilor parlamentare. Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a promulgat, săptămâna aceasta, o lege care permite preşedintelui Parlamentului să dizolve un grup, dacă numărul membrilor acestuia devine inferior celui mai mic grup creat după legislative. Numărul comuniştilor a scăzut recent de la 33 la 23 de deputaţi, dintre cei 450 câţi are în total Parlamentul. Un tribunal ucrainean, sesizat de ministrul Justiţiei, a început, la rândul său, să examineze, marţi, problema interzicerii PCU. Conform serviciilor de securitate ucrainene (SBU), comuniştii îi susţin pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei. De la începutul confruntărilor între partizanii unităţii naţionale şi militanţii pro-ruşi, forţele de ordine au acuzat secţiile locale ale PCU că ar colabora activ cu rebelii. Liderul PCU, Petro Simonenko, a denunţat o decizie ilegală. ”Ne vom lupta”, a declarat el la postul de radio rus Ecoul Moscovei.