Interesele cetăţenilor săi nu înseamnă nimic pentru autorităţile din România anului 2008, membră a UE. A aflat-o pe pielea lui Costel Drăghici, un marinar constănţean care, de doi ani, zace într-o închisoare din Portugalia. Amintim că, în februarie 2006, vasul „Luna del Mar”, sub pavilion Panama, aflat în apele economice ale Portugaliei, la 400 de mile de coastă, a fost supus unui control fulger de angajaţii Gărzii de Coastă, însoţiţi de reprezentanţii unei brigăzi anti-drog. În urma percheziţiei, autorităţile portugheze au declarat că au descoperit la bordul navei nu mai puţin de 2.800 de kg de cocaină!!! Tot echipajul navei, printre care şi patru constănţeni, trei reparatori - Nicolae Peicu, Eduard Dinescu, Teodor Hulea - şi superintendentul Costel Drăghici, a fost arestat. La un an şi două luni de la încarcerare (aprilie 2007), ca urmare a demersurilor făcute de Sindicatul Liber al Navigatorilor (SLN) Constanţa, echipajul - format din croaţi, sîrbi, ucraineni şi români - a fost, în cea mai mare parte, eliberat. Motivul? Lipsă de probe! „Procurorii şi-au bazat rechizitoriul pe obiecte banale aflate în inventarul navei, cum ar fi lanternele, parîmele şi bărcile de salvare. Noi am demonstrat că acestea sînt obligatorii la bordul fiecărui vas şi acuzaţiile împotriva echipajului au fost retrase”, a declarat liderul SLN, Adrian Mihălcioiu. Pentru că banii cheltuiţi cu întreţinerea în închisoare trebuia justificaţi într-un fel, autorităţile portugheze au ales ca ţapi ispăşitori pe trei dintre membrii echipajului: comandantul vasului, secundul şi superintendentul român, ultimul pe motiv că avea telefon mobil şi laptop şi că, în felul acesta, ar fi comunicat cu traficanţii de droguri. Faptul că în largul coastelor Portugaliei nu există internet şi nici semnal pentru telefonia mobilă nu a părut să conteze prea tare. Aşa se face că marinarul constănţean s-a trezit cu o condamnare de 10 ani de închisoare (pedeapsă modificată la 8 ani în urma recursului formulat de apărare). Cazul a fost preluat, în urmă cu două săptămîni, de un avocat român din Hunedoara, Maria Vasii. Pentru că toate căile interne de atacare a sentinţei au fost epuizate, următorul pas este formularea unui recurs la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). „Acum sîntem în etapa de realizare a dosarului. Vom începe proceduri comune atît împotriva autorităţilor portugheze, care au condamnat un om pe baza unor presupuneri şi nu a unor dovezi concrete, cît şi împotriva autorităţilor române care nu s-au implicat deloc în acest caz. Statul român ar fi trebuit să se asigure că clientul meu beneficiază de un proces echitabil, ar fi trebuit să ia legătura cu familia, să le recomande un avocat sau cel puţin să verifice dacă avocatul primit din oficiu are competenţa de a rezolva un asemenea caz”, a declarat Maria Vasii. Reprezentanţii statului român în Portugalia (ambasadorul şi consulul) l-au lăsat pe Costel Drăghici să se lupte singur cu autorităţile portugheze, al căror singur scop era să obţină o condamnare, indiferent de mijloacele folosite. Autorităţile române nu s-au implicat nici pentru a se asigura că drepturile lui Costel sînt respectate. În aceste condiţii nu este de mirare că, văzînd că au mînă liberă şi nu le cere nimeni socoteală, gardienii din închisoare l-au supus pe Costel la tratamente inumane, aplicîndu-i corecţii fizice „preventiv” şi insultîndu-l ori de cîte ori au avut ocazia. Se naşte astfel întrebarea: „Cîţi români vor mai trebui să sufere abuzuri în închisorile din străinătate pentru ca autorităţile române să-şi dea seama că au o responsabilitate faţă de cetăţenii lor şi că este de datoria lor să-i apere?”. Relaţiile diplomatice sînt necesare, dar asta nu înseamnă că românii închişi trebuie să beneficieze din start de verdictul „vinovat” doar pentru a nu leza orgoliile reprezentanţilor statelor occidentale. Pe Costel îl aşteaptă acasă părinţii îndureraţi, care speră în continuare că se va face dreptate. „Eu sînt bolnavă de leucemie, iar soţul meu are probleme cu inima. Noi aveam o legătură foarte strînsă, Costel ne ajuta foarte mult. De fiecare dată cînd venea în vizită ne aducea cîte ceva, iar cînd era în voiaj, ne trimitea bani. Acum ne mai ajută fiica şi ginerele nostru, dar şi ei au trei copii şi le este greu. Dacă ar fi făcut într-adevăr trafic de droguri, asta era, ar fi făcut-o şi trebuia să plătească. Dar este nevinovat. Nu înţeleg de ce autorităţile din România nu au grijă de cetăţenii lor, mai ales dacă sînt nevinovaţi! Americanii ăia care au omorît români au fost scoşi imediat din ţară de Guvernul lor, iar ei erau clar vinovaţi. Singurii care ne-au ajutat au fost cei de la SLN”, povesteşte Rena Drăghici, mama lui Costel.