Beneficiile aduse de administrarea zilnică a aspirinei pentru prevenirea AVC şi crizei cardiace în cazul persoanelor care au o stare bună de sănătate sunt ''contrabalansate de o augmentare a riscului hemoragic'', iar medicii ar trebui să recomande acest medicament în funcţie de alte riscuri ale pacienţilor, conform concluziilor unei meta-analize realizate în Marea Britanie, citate de AFP. O mică doză zilnică de aspirină este, adesea, prescrisă de medicii din Statele Unite persoanele cu vârste de 50 şi 60 de ani pentru prevenirea crizelor cardiace şi a accidentelor vasculare cerebrale (AVC), chiar şi în cazul în care acestea nu au un risc ridicat. În Europa, cardiologii fac acest lucru numai după apariţia unei probleme la nivelul inimii. Aspirina fluidizează sângele şi previne formarea cheagurilor în artere. Însă, un sânge prea fluid poate conduce la hemoragii. Prin urmare, apare dilema: în cazul căror tipuri de pacienţi beneficiul reducerii riscului cardiovascular depăşeşte riscul de hemoragie? Pentru persoanele care au suferit un AVC sau un infarct, balanţa înclină în mod evident în favoarea aspirinei, potrivit multor studii. Astfel de pacienţi au un risc ridicat de a suferi un al doilea accident, iar aspirina ajută la prevenirea acestuia. O nouă analiză, publicată marţi în Journal of the American Medical Association (JAMA) oferă o imagine mai largă pentru pacienţii care nu au avut încă probleme cardiovasculare. Însă, nu tranşează cu adevărat controversa: pe de o parte, aspirina reduce riscul de criză cardiacă şi AVC în cazul persoanelor fără antecedente; pe de altă parte, creşte riscul de hemoragie gravă, în special la nivelul intestinelor, în proporţii modeste şi echivalente.

De asemenea, aspirina nu are niciun impact asupra mortalităţii.

''Pentru persoanele cu o stare bună de sănătate, beneficiile reduse ale aspirinei pentru prevenirea AVC şi crizei cardiace sunt contrabalansate de o augmentare a riscului hemoragic'', conform unei declaraţii făcută de Jane Armitage de la Universitatea Oxford după publicarea studiului. Concluzia: medicii ar trebui să recomande aspirina de la caz la caz, în funcţie de alte riscuri ale pacienţilor, subliniază cardiologul Michael Gaziano într-un comentariu. De exemplu, stoparea fumatului sau scăderea nivelului de colesterol reprezintă alte modalităţi prin care se poate încerca reducerea riscului cardiovascular. Acest nou studiu este o meta-analiză - cei doi autori de la King's College din Londra au preluat cele mai bune treisprezece studii clinice pe această temă efectuate în perioada 1988 - 2018 şi au tras concluzii bazate rezultatele acestora. Această metodă permite eliminarea incertitudinilor asociate fiecărui studiu în parte prin identificarea într-un mod mult mai sigur a unui efect general, bazat pe efectele asupra celor 164.000 de persoane care au participat la aceste cercetări clinice. Surpriza constă în faptul că oamenii de ştiinţă nu au găsit nicio legătură între aspirină şi reducerea numărului de cancere.

Din ce în ce mai multe studii au demonstrat că aspirina reduce riscul dezvoltării anumitor forme de cancer, în special a celui colorectal. Într-o asemenea măsură încât Grupul de Acţiune pentru Servicii Profilactice al Statelor Unite, o organizaţie care emite recomandări privind sănătatea publică, pledează din 2016 pentru administrarea cotidiană a aspirinei de către persoanele cu vârste între 50 şi 69 de ani pentru, printre altele, reducerea incidenţei acestui tip de cancer.