O NOUĂ CIVILIZAŢIE Elon Musk, omul de afaceri care conduce compania privată de zboruri spaţiale SpaceX, are în vedere instalarea pe Marte a unei colonii umane, care ar iniţia, acolo, o nouă civilizaţie umană, capabilă să se susţină singură. Ambiţiosul program de colonizare a Planetei Roşii ar putea începe cu un grup de ”pionieri” de cel mult zece persoane, care ar călători spre Marte la bordul unui vehicul transportat de o enormă rachetă alimentată cu oxigen lichid şi metan. Pe Marte, aceştia ar întemeia o nouă civilizaţie, care s-ar autoîntreţine şi s-ar putea dezvolta spectaculos.

Coloniştii ar pleca însoţiţi de mari cantităţi de echipament, inclusiv instalaţii pentru producerea de îngrăşământ, metan şi oxigen, pornind de la azotul şi dioxidul de carbon din atmosfera marţiană şi de la apa din subsolul planetei. Coloniştii ar transporta şi materialele necesare pentru a construi domuri transparente, în care o atmosferă bogată în CO2 (extras din aerul planetei) ar permite cultivarea de plante terestre în solul marţian. Pe măsură ce colonia ar deveni capabilă de auto-întreţinere, rachetele ar transporta într-acolo tot mai mulţi oameni, dar din ce în ce mai puţine echipamente şi provizii.

BILET DE PLECARE PE MARTE Este posibil ca vehiculul utilizat să fie o nouă rachetă, uriaşă, capabilă de lansări multiple, numită MCT (Mass Cargo Transport sau Mars Colony Transport) care ar transporta o capsulă specială în care ar călători coloniştii. Space X testează deja un vehicul care reprezintă un model avansat al lui Falcon 9, racheta care transportă capsula Dragon, produsă tot de Space X şi care a început de curând să transporte provizii şi echipaj spre Staţia Spaţială Internaţională. Prototipul testat de Space X, numit Grasshopper, reprezintă primul pas spre dezvoltarea unor vehicule spaţiale capabile să decoleze şi să aterizeze vertical. Omul de afaceri s-a gândit şi la modul în care ar trebui proiectată şi dotată capsula pentru pasageri: în interior, concentraţia oxigenului în aer ar fi de 30-40%, în timp ce în atmosfera terestră este de circa 21%, iar provizia de apă ar trebui stocată într-un rezervor care să fie, în acelaşi timp, o barieră între pasageri şi radiaţiile solare.

Elon Musk a făcut şi calcule privind costul unei asemenea călătorii spre Marte, pentru fiecare colonist: ”biletul” spre Marte ar costa 500.000 de dolari, un preţ pe care omul de afaceri îl consideră accesibil, afirmând că trebuie să fie suficient de mic pentru ca oamenii de circa 45 de ani din ţările avansate să îl poată plăti pentru a face această călătorie. Acesta a estimat că dintre cele circa opt miliarde de locuitori, cât va avea Pământul la vremea când va fi posibilă întemeierea coloniei, poate unul din 100.000 va fi pregătit să facă acest pas, ceea ce înseamnă că vor exista 80.000 de potenţiali ”emigranţi”. Programul de colonizare, pe care l-ar dori o colaborare între guvern şi iniţiativa privată, ar costa 36 de miliarde de dolari, adică circa 0,25 - 0,50% din PIB-ul SUA.

FURTUNĂ DE PRAF Între timp, NASA monitorizează, de două săptămâni, o uriaşă furtună de praf pe Marte, care a generat schimbări atmosferice detectate de sonda marţiană orbitală MRO (Mars Reconnaissance Orbiter) şi, la sol, de robotul Opportunity. Este pentru prima dată, de la misiunile spaţiale americane Vicking din anii ’70, când astfel de furtuni pot fi observate în acelaşi timp de o sondă orbitală şi de un robot plasat pe Marte. Recent, astfel de furtuni de praf au afectat suprafeţe întinse de pe Planeta Roşie, în 2001 şi în 2007.

Furtunile de praf se produc în anumite anotimpuri pe Marte. Ultima dintre ele a început în urmă cu câteva săptămâni, odată cu începutul primăverii în emisfera sudică. Instrumentele de la bordul MRO au detectat, pe 16 noiembrie, o încălzire a atmosferei marţiene la 25 de kilometri deasupra furtunii. De atunci, temperatura a crescut cu 25 de grade Celsius. Acest fenomen se explică prin absorbţia la această altitudine a căldurii emise de razele solare de praful ridicat de vânt. O încălzire a fost detectată şi la latitudini apropiate de polul nordic, datorită circulaţiei atmosferice.