Una dintre aberaţiile noului Cod al Muncii adoptat de guvernanţi este transformarea muncitorilor sezonieri din agricultură în zilieri. Mai exact, dacă până acum marii producători agricoli (în textul legii se specifică că numai agenţii economici pot folosi, legal, munca zilierilor, nu se spune nimic de persoanele fizice care angajează cu ziua pentru diferite treburi în gospodărie) foloseau muncitori pe perioade determinate de timp, încheind contracte de muncă pe o perioadă de trei-patru luni (legea permitea acest lucru), după apariţia noului Cod al Muncii, contractele respective au dispărut, iar muncitorii sunt angajaţi cu ziua, fără să li se plătească contribuţii sociale. Mai mult, dacă înainte sezoniştii aveau siguranţa locului de muncă, acum zilierii sunt la cheremul patronului, care poate renunţa la serviciile lor fără să aibă un motiv întemeiat. În ciuda evidentelor dezavantaje, fostul ministru al Muncii, deputatul PDL Ioan Botiş, s-a lăudat cu faptul că peste un milion de oameni au lucrat ca zilieri de la intrarea în vigoare a legii care reglementează statutul acestora. „Din primele date pe care le avem la 20 octombrie, după ce au fost depuse registrele de evidenţă de către patroni, reiese că avem peste un milion de oameni care au avut activităţi în acest domeniu sezonier. De la intrarea în vigoare a Legii zilierilor, în iulie-august, până în 20 octombrie sunt aceste date. Din ce ştiu, sunt peste 5.000 de agenţi economici care au ridicat registre de evidenţă”, a declarat Ioan Botiş. El a afirmat că nu este vorba de personal contractual, ci de oameni care au lucrat, iar seara şi-au primit banii. Adică de oameni pentru care viitorul este sumbru, în condiţiile în care angajatorul nu le plăteşte contribuţia la pensie sau şomaj, iar venitul nu e suficient de mare încât să le permită să-şi achite singuri contribuţia pe o lună la asigurările sociale (mai ales dacă au muncit doar o zi).