Românii au trăit ore de coşmar, după ce au aflat că un nor de substanţă toxică, ce se întinde pe 90 de kilometri pătraţi plutea deasupra Ucrainei, la 160 kilometri de graniţa cu ţara noastră. Norul s-a format deasupra a 14 sate ucrainiene din apropierea oraşului Lvov, după deraierea unui tren de marfă care transporta fosfor galben, substanţă extrem de toxică şi care, la temperaturi de peste 40 grade Celsius, se autoaprinde. Trenul venea din Kazahstan şi se îndrepta spre Polonia şi era format din 15 cisterne. Dintre acestea, o treime s-au desprins, au deraiat şi au luat foc. Mai multe echipe de pompieri au fost desfăşurate la faţa locului, iar patru membri ai echipelor de salvare sosiţi primii au fost grav răniţi şi spitalizaţi, a precizat agenţia de presă Itar-Tass, Ucraina. Bilanţul final arată că, în urma accidentului, douăzeci de persoane au ajuns la spital, iar alte 800 au fost evacuate din Lvov. Potrivit Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă ucrainean, printre răniţi se numără şi cel puţin patru membri ai echipelor de intervenţie, dintre care unul e în stare gravă. Bilanţul tragediei a fost anunţat abia astăzi de oficialii de la Kiev, deşi trenul a deraiat ieri după-amiază. Vicepremierul ucrainean Aleksandr Kuzmuk a recunoscut că accidentul de luni seară este comparabil cu acela de la Cernobîl, din 1986. „A avut loc un dezastru. După catastrofa de la Cernobîl, avem de-a face cu un incident care poate reprezenta un pericol real pentru populaţie. Este un incident ieşit din comun, ale cărui consecinţe nu pot fi anticipate”, a spus Kuzmuk. Pentru că în zona afectată locuiesc 11.000 de persoane şi doar cîteva sute au fost evacuate, cei rămaşi acasă au fost sfătuiţi să stea la domiciliu şi să nu consume alimente din producţia locală. Preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko a semnat, ieri după-amiază, un decret referitor la o serie de măsuri ce vizează limitarea consecinţelor accidentului feroviar. În acelaşi timp, autorităţile ucrainene încearcă să afle cauzele care au stat la originea accidentului. „Sînt analizate trei cauze ale accidentului - starea căii ferate, starea punţilor de rulaj ale trenului şi modul în care au fost aplicate reglementările pentru un asemenea transport”, a anunţat vicepremierul ucrainean. El a precizat că în cazul în care oficialii feroviari vor fi găsiţi vinovaţi în cursul investigaţiilor, ei vor fi aduşi în faţa justiţiei. Anchetatorii au exclus ipoteza unui complot terorist.

Comunicarea asigurată de mass-media

Oficialii de la Bucureşti au aflat despre catastrofa ecologică din Ucraina de la reprezentanţii mass-media. Potrivit purtătorului de cuvînt al Ministerului de Externe, Ilie Bănică, România nu a fost anunţată pe canale diplomatice de producerea accidentului de tren din Ucraina. La rîndul său, ministrul Mediului, Attila Korodi, a declarat că primele informaţii despre accident i-au fost furnizate de jurnaliştii români. Pentru că populaţia începuse deja să se panicheze din cauza riscului la care ar putea fi expusă de catastrofa de peste graniţă, premierul Călin Popescu Tăriceanu a făcut un apel la calm, spunînd că nu există riscul ca acesta să pătrundă pe teritoriul României. Experţii meteorologi au analizat curenţii de aer de deasupra Ucrainei şi României, au făcut şi o simulare pentru a vedea traseul norului şi au ajuns la concluzia că deplasările atmosferice au ca direcţie nordul şi au o viteză de 10 km/h.

România a ieşit din criză?!

În încercarea de a calma populaţia, directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Ion Sandu, a declarat, ieri după-amiază, că dată fiind actuala direcţie a vîntului, norul toxic de fosfor se îndreaptă spre Ungaria şi Polonia. „Este bine că circulaţia nu este spre România, ci în direcţia nord-vest. Norul scade în densitate pe măsură ce înaintează. Avînd în vedere stabilitatea atmosferică, este greu de presupus că se va schimba direcţia vîntului şi că norul va ajunge în România”, a explicat directorul ANM. El a adăugat că este sigur că măsurătorile pe care le vor face în zilele următoare agenţiile de mediu din România vor arăta că nu există niciun risc. Deşi meteorologii sînt convinşi că România nu va fi afectată de norul toxic, totuşi, în cadrul Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă de la Ministerul Mediului, reunit ieri sub conducerea lui Korodi, au fost elaborate „eventualele” măsuri, necesare în cazul în care norul din Ucraina ajunge pe teritoriul României. Korodi a reluat ipoteza meteorologilor, conform cărora, norul nu va ajunge în România în următoarele 36 de ore. Acesta a precizat că singurele măsuri pe care le-a dispus au fost monitorizarea calităţii aerului şi apei în zona românească învecinată Ucrainei, stabilind de comun acord cu colegii din alte ministere că nu se impun momentan măsuri de protecţie civilă. „Totuşi, în cazul unei eventuale emisii necontrolate de fosfor în atmosferă, singura recomandare pentru populaţie este să evite să ia contact cu aerul poluat de afară, deci să rămînă în locuinţe”, a spus ministrul Mediului. El a mai precizat că angajaţii ministerului vor încerca să ia legătura cu partea ucraineană.

Urmări

Directorul medical la Spitalului de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti, dr. Adrian Streinu Cercel, a explicat că intoxicaţia acută cu fosfor provoacă insuficienţă hepatică şi renală, care pot genera hemoragii. Medicul a mai spus că, în funcţie de cantitatea inhalată, intoxicaţia cu fosfor poate să inducă edem pulmonar acut (inundarea alveolelor pulmonare cu lichid sangvin), ceea ce poate conduce la deces prin asfixiere. Efectele intoxicării cu fosfor pot fi simţite după o oră sau după cîteva zile, iar primele simptome sînt senzaţia de gust de usturoi în cavitatea bucală, greaţă, vărsături, diaree şi manifestări cutanate, avertizează specialiştii.

Fosforul galben este o substanţă gălbuie, translucidă, cu aspect de ceară, care se aprinde spontan la contactul cu aerul şi este foarte toxic. Fiind foarte uşor inflamabil, transportul fosforului este extrem de riscant. Combustia fosforului galben provoacă un miros caracteristic, comparabil cu acela al usturoiului. Fosforul este folosit pentru obţinerea erbicidelor, pesticidelor, produselor de curăţat, dar şi a explozibililor şi artificiilor.