Un nou concurs pentru darea în folosinţă a viorii Guarnieri, care i-a aparţinut lui George Enescu şi care i-a fost atribuită lui Gabriel Croitoru, în 2008, pentru trei ani, va fi organizat pe 9 decembrie, la Muzeul „George Enescu” din Bucureşti. Directorul instituţiei, Laura Manolache, a precizat că, deşi vioara i-a fost încredinţată lui Gabriel Croitoru până în aprilie 2011, conform contractului, s-a făcut un act adiţional ce prevedea dreptul acestuia de a o folosi în continuare până la jumătatea lunii decembrie, dat fiind că 2011 a fost „Anul Enescu”. Manolache a subliniat că în 2011 se împlinesc 130 de ani de la naşterea compozitorului, 75 de ani de la premiera operei „Oedip”, la Paris, 55 de ani de la înfiinţarea muzeului care îi poartă numele şi, tot în acest an, a avut loc cea de-a 20-a ediţie a Festivalului Internaţional „George Enescu”.

Concursul, programat pe 9 decembrie, este organizat de Ministerul Culturii şi Muzeul „George Enescu”, unde vioara a fost păstrată până în 2008, când a fost dată în folosinţă prin concurs violonistului Gabriel Croitoru. Înscrierile la concurs au loc în perioada 23 noiembrie-8 decembrie.

În 2008, Gabriel Croitoru a fost singurul candidat la concursul pentru darea în folosinţă a viorii Guarnieri, pentru trei ani, pe care a obţinut-o cu unanimitate de voturi din partea juriului. Astfel, vioara a fost redată circuitului concertistic după mai bine de 50 de ani, pentru că de la moartea lui George Enescu, în 1955, niciun alt violonist nu a mai cântat la acest instrument.

„CATEDRALA”, PREFERATĂ VIORII STRADIVARIUS Cunoscută sub numele de „Catedrala”, pentru acordurile sale impunătoare, vioara datează din 1731 şi poartă semnătura lui Giuseppe Antonio Guarnieri (del Gesu), unul dintre cei mai cunoscuţi lutieri cremonezi. Această origine îi justifică valoarea, comparabilă doar cu instrumentele realizate de Stradivari. Vioara a fost cumpărată de George Enescu din fonduri proprii, marele compozitor şi violonist român preferând instrumentul Guarnieri unui Stradivarius, cumpărat în 1898, de Ministerul Instrucţiunii Publice, condus, pe atunci, de Spiru Haret. După moartea lui Enescu, soţia sa, Maria Cantacuzino Enescu, a donat statului român atât Palatul Cantacuzino, care adăposteşte Muzeul Naţional „George Enescu”, înfiinţat în 1956, cât şi obiectele personale care au aparţinut maestrului, şi care pot fi văzute la muzeul de pe Calea Victoriei din Bucureşti.