Reformă, restructurare, reciclare. Conform zicalei că bancherul nu îţi va împrumuta niciodată o umbrelă atunci când plouă, criza economică trebuie depăşită prin resurse proprii. Acest lucru nu înseamnă neapărat să tipărim noi bani, ci restructurarea din temelii a unui sistem care a ajuns într-un punct mort şi a cărei ţinere în viaţă în mod artificial dăunează grav existenţei întregii naţiuni. Nu mai sunt posibile măsuri populiste şi toate categoriile sociale sunt afectate, fie din mediul privat, fie din categoria bugetarilor. În mod logic, un stat capitalist va alege să salveze mediul de afaceri privat în care rezidă toate speranţele că va scoate economia din propria cenuşă precum pasărea Phoenix. Şi tot un stat capitalist se va reforma prin închiderea sau externalizarea unor servicii şi domenii care generează mai multe datorii decât profit, lăsând economia de piaţă să decidă ce sectoare se vor salva şi care vor sucomba. Orice sfârşit este de fapt un nou început, care ne ajută să ne reinventăm şi să şi învăţăm din propriile greşeli.

Efecte negative. O greşeală este ca un stat să aibă datorii la cei mai importanţi investitori ai săi, fie naţionali sau străini. Statul român datorează firmelor germane 140 de milioane de euro, iar investiţiile au scăzut cu două treimi, în condiţiile în care investitorii germani nu duc lipsă de bani, dar aşteaptă ca semnele crizei din ţara noastră să se estompeze, a declarat ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Andreas von Mettenheim, într-un interviu acordat unui post de televiziune. Neplata arieratelor către firmele străine are efecte negative asupra reputaţiei României în străinătate, iar scăderea investiţiilor germane în România cu două treimi, anul acesta, nu este un semnal bun. Ambasadorul german a început negocierile cu Guvernul prin intermediul ministrului Finanţelor. În condiţiile în care statul român nu are bani, partea germană a menţionat o probabilă eşalonare a datoriilor. Firmele care reclamă neplata datoriilor sunt cu precădere furnizori de echipamente pentru CFR sau de energie, care solicită plata costurilor de curent, dar şi firme mai mici, care au furnizat diverse mărfuri în România. Problema arieratelor a fost ridicată şi de cancelarul german, Angela Merkel, luna trecută, în timpul vizitei la Bucureşti.

Motive concludente. Vorbind despre corupţia din România şi despre implicarea sa în funcţionarea justiţiei, ambasadorul Andreas von Mettenheim a menţionat cazul unei firme germane din siderurgie, care de 27 de ani aşteaptă să primească bani înapoi din România şi, deşi are trei decizii în justiţie în favoarea sa, întotdeauna apar alte obstacole pentru punerea lor în aplicare. Diplomatul german s-a implicat, alături de alţi ambasadori, în restabilirea legii ANI, pentru că este o componentă importantă a luptei anticorupţie şi s-a declarat mulţumit că legea este din nou în vigoare. Soluţiile trebuie să vină însă din interior, nu din exterior, iar poziţia autorităţilor de la Berlin exemplifică, între altele, că statul român trebuie să şi bage politicienii dovediţi corupţi la închisoare. Mercedes nu a venit în România din cauza infrastructurii proaste, aceasta fiind o problemă pentru industrie, în primul rând. Apoi, restricţiile pentru români pe piaţa germană a muncii sunt în vigoare până la 1 ianuarie 2013, ceea ce infirmă indirect părerile optimiste, ce preconizau o ridicare a lor înainte de termen. Totodată, ambasadorul Germaniei la Bucureşti a evitat un pronostic în legătură cu aderarea României la Spaţiul Schengen în martie 2011.