British Petroleum vrea să construiască un gazoduct de 1.300 km, ce ar urma să aducă gaz din Azerbaidjan în Europa, via Bulgaria şi România. Proiectul este un concurent nou în cursa de construcţie a unei rute de livrare a gazului din zona caspică în Europa, ce vizează reducerea dependenţei de gazul rusesc, relatează ”Financial Times”. Până în prezent, trei proiecte sunt luate în considerare, fiecare putând schimba situaţia strategiei energetice actuale, prin construirea unui coridor către câmpul gazeifer azer Shah Deniz, exploatat în prezent de şapte companii, inclusiv BP. Propunerile existente sunt Nabucco, proiect preferat de CE, conducta Transadriatică şi IGI Poseidor. Noul proiect al BP, cunoscut drept South-East Europe Pipeline, este prezentat înainte de un termen crucial: sâmbătă, Nabucco şi ceilalţi doi competitori ai săi vor prezenta ofertele de tarife consorţiului Shah Deniz, din care face parte şi BP. Consorţiul, din care mai face parte compania azeră energetică Socar, va decide până la sfârşitul anului ce conductă preferă. Al Cook, vicepreşedintele BP pentru dezvoltarea Shah Deniz, a descris South-East Europe Pipeline drept o altă soluţie posibilă şi a precizat că British Petroleum este deschis la ideea implicării directe în proiect.

Conducta Nabucco, descrisă de un bancher drept ”puternic politizată”, presupune construcţia unui gazoduct de 3.863 km lungime, din Turcia până în Austria, iar costul este estimat la 7,9 miliarde de dolari. Surse apropiate proiectului afirmă, însă, că nota de plată totală s-ar putea ridica la 20 de miliarde de dolari. În plus, Nabucco ar urma să aibă o capacitate anuală de 31 de miliarde de metri cubi, în timp ce Shah Deniz va putea furniza, din 2017, 10 miliarde de metri cubi. Interesele strategice ale Europei explică amploarea şi costul Nabucco. Ideea este să se deschidă un nou coridor prin care continentul european să importe gaz, nu numai din Azerbaidjan, ci din întreaga regiune caspică şi Orientul Mijlociu, inclusiv din Turkmenistan şi Irak. Conducta South-East Europe Pipeline ar urma să fie de mai mică amploare şi mai ieftină, având la bază interesele comerciale ale BP şi ale partenerilor săi, care vor să imvestească 22 de miliarde de dolari în extinderea câmpului gazeifer Shah Deniz. Gazoductul ar urma să pornească din vestul Turciei, să traverseze Bulgaria şi România şi să ajungă în estul Ungariei. De asemenea, proiectul va folosi şi infrastructura existentă pentru a lega Azerbaidjanul de Austria. În total, ar urma să aibă circa o treime din lungimea Nabucco, ceea ce îl va face mult mai ieftin. De asemenea, ar urma să aibă circa o treime din capacitate, comparabil cu cele 10 miliarde de metri cubi de gaz pe care îi va putea livra Azerbaidjanul. Însă proiectul ar urma să fie suficient de flexibil pentru a i se putea creşte capacitatea, în condiţiile în care va apărea o nouă sursă de gaz.

SCUMPIRI DE SEZON Deocamdată, tariful gazelor va creşte în R. Moldova cu 23,2%, proiectul urmând să fie adoptat, astăzi sau mâine. Compania SA MoldovaGaz solicitase, săptămâna trecută, stabilirea pentru trimestrul IV a unui tarif mediu de 5.922 de lei moldoveneşti pentru 1.000 de metri cubi de gaz, adică o majorare cu 28,76% faţă de tariful actual. Principalul motiv invocat de MoldovaGaz pentru ajustarea tarifului la gaze este majorarea de către Gazprom, de la 1 octombrie, a preţului de livrare a gazelor naturale până la 400,47 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. MoldovaGaz este o întreprindere moldo-rusă. Concernul rus Gazprom deţine 50% din acţiuni, Guvernul R. Moldova - 35,33 % iar autoproclamată republică moldovenească transnistreană - 13,44%. R. Moldova va importa de la Gazprom, în 2011, peste 3,3 miliarde de metri cubi de gaze naturale, dintre care 2 miliarde sunt pentru Transnistria. Teritoriul separatist nu-şi achită însă facturile la gaz şi a acumulat o datorie uriaşă faţă de Gazprom.

Gazele naturale se scumpesc şi în Bulgaria. Preţul gazelor naturale va creşte cu 6,67% din octombrie, la 594,37 leva (411 dolari) mia de metri cubi, fără TVA. Decizia finală a scumpirii gazelor în trimestrul patru a fost luată ieri, în urma unei şedinţe cu uşile închise a autorităţii de reglementare, precedată de discuţii cu compania de stat furnizoare de gaze naturale, Bulgargaz. Propunerea iniţială a Bulgargaz viza o scumpire cu 13,86% în ultimul trimestru din 2011.