Peste o sută de membri ai mai multor ONG-uri aliate în Coaliţia Împotriva Statului Poliţienesc au protestat, ieri, în faţa sediului Guvernului, faţă de obligativitatea introducerii de cipuri în acte şi faţă de legea privind înregistrarea şi stocarea datelor în comunicaţiile electronice. Protestatarii, membri ai mai multor organizaţii reunite în Coaliţia Împotriva Statului Poliţienesc, printre care “Asociaţia Civic Media”, “Asociaţia Adevăr şi Dreptate”, “Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Refugiaţilor”, “Grupul Independent pentru Democraţie”, au purtat pancarte pe care scria “Libertate! Nu pe(rfid)ie”, “Un fleac, don\' comisar, ne-au cipuit” şi fotografii caricaturale cu Călin Popescu Tăriceanu şi Bogdan Olteanu. Reprezentanţii protestatarilor au spus că vor depune la Guvern un studiu asupra impactului biocipului şi un memoriu cu 10.000 de semnături strînse în două săptămîni împotriva actelor normative menţionate. Potrivit acestora, în urma HG 1966/2008 aprobată de Guvernul Tăriceanu “pe ultima sută de metri”, s-au instituit pentru români documentele de identitate cu cip biometric, în principal fiind vorba de paşapoarte şi de permise auto, urmînd ca, din 2012, toate cărţile de identitate să conţină cip biometric. Totodată, aceştia reclamă că hotărîrea a fost dată fără a fi făcut în prealabil un studiu de impact social, economic şi religios şi fără o dezbatere publică, aşa cum a recomandat Comisia Europeană. Forul european a subliniat că ar fi bine ca, în cazul în care se dau asemenea hotărîri privind obligativitatea unui cip biometric în acte, să existe o dezbatere de 36 de luni, estimîndu-se că aceasta ar fi perioada potrivită, au precizat reprezentanţii protestatarilor. În opinia lor, instituirea obligativităţii cipurilor biometrice încalcă mai multe libertăţi şi drepturi stipulate în Constituţie, inclusiv libertatea de gîndire şi credinţă, ca şi libertatea de mişcare. În privinţa legii care prevede înregistrarea şi stocarea tuturor comunicaţiilor electronice personale ale românilor, reprezentanţii protestatarilor au spus că acest act este contrar articolelor 26, 28 şi 53 din Constituţie, potrivit cărora autorităţile publice sînt obligate să respecte şi să ocrotească viaţa intimă, familială şi privată, iar secretul scrisorilor, al telegramelor, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.

Pe de altă parte, reprezentanţii Patriarhiei Române au solicitat, săptămîna trecută, Direcţiei Paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor lămuriri privitoare la paşapoartele biometrice şi în ce măsură datele cuprinse în acestea nu aduc atingere libertăţii şi demnităţii persoanelor. Biserica Ortodoxă Română va prezenta un punct de vedere în acest sens în şedinţa Sfîntului Sinod de la sfîrşitul lunii februarie. Reamintim că Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice a început să producă noile tipuri de paşapoarte la începutul acestui an. Începînd cu 31 decembrie 2008, România, ca stat membru UE, poate emite paşapoarte electronice în conformitate cu Regulamentul 2252 din 2004 al Consiliului Europei, privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documente de călătorie emise de statele membre.