Autoritatea Navală Română (ANR) va impune un sisem de recunoaştere a instituţiilor de învăţămînt pentru brevetarea şi certificarea absolvenţilor. Decizia este urmare a publicării Ordonanţei de Urgenţă nr. 74/2006 privind transporturile maritime şi pe căile navigabile interioare care permite şi altor instituţii de învăţămînt să pregătească personal navigant. „Ordonanţa 42/1997 modificată şi completată în 2004 permitea doar Academiei Navale Mircea cel Bătrîn (ANMB) şi Universităţii Maritime Civile (UMC) să formeze personal navigant, însă Ordonanţa 74/2006 spune că aceştia pot fi instruiţi în orice instituţie de învăţămînt acreditată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEdC)“, a declarat şeful Serviciului Juridic din cadrul ANR, Nicolae Dudu. La rîndul său, directorul Departamentului Personal Navigant din cadrul ANR, Liviu Grigore a declarat că instituţiile de învăţămînt acreditate de MEdC sînt pentru formarea inginerilor sau altor categorii de specialişti, dar nu a ofiţerilor de marină în mod special. „După publicarea legii de aprobare a ordonanţei 74/2006 şi a normelor metodologice vom elabora un regulament pentru brevetarea şi certificarea personalului navigant care va duce la formarea sistemului de recunoaştere a sistemului de învăţămînt necesar pentru pregătirea personalului navigant“, a explicat Liviu Grigore. Reprezentanţii ANR spun că noua lege le dă „mînă liberă“ să verifice modul în care au fost instruiţi în şcoală marinarii şi să accepte la examinarea pentru brevet, respectiv pentru certificat, numai pe aceia care sînt cu adevărat apţi să plece pe mare. În prezent, la Constanţa, pe lîngă cele două instituţii de învăţămînt superior pentru pregătirea personalului navigant, ANMB şi UMC, mai există o secţie în cadrul Universităţii „Andrei Şaguna“.

În capitolul „personal navigant şi echipajul navelor“ se face menţiunea că personalul navigant român se poate ambarca şi pe nave care arborează pavilionul altor state, pe cont propriu sau prin intermediul agenţiilor de furnizare de personal navigant (agenţiile de crewing). Acestea din urmă nu numai că trebuie să fie autorizate, dar trebuie să respecte prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte, să constituie garanţia de 100.000 dolari, stabilită pentru a asigura plata drepturilor băneşti neachitate la termen şi cheltuielile de repatriere a membrilor echipajului, în cazul în care proprietarul sau operatorul navei nu îşi îndeplineşte aceste obligaţii. Potrivit noilor reglementări legislative, agenţiile de crewing din statele membre ale Uniunii Europene sau aparţinînd Spaţiului Economic European şi avizate de statul în care îşi desfăşoară activitatea, se supun aceloraşi condiţii ca şi cele din România, însă sînt exceptate de la cerinţa autorizării în România.