Deplasări de vehicule şi descărcări de cabluri au fost observate prin satelit la Punggyeri de luna trecută, ceea ce a generat speculaţii în legătură cu realizarea unui iminent test nuclear, ceea ce s-a si întîmplat. Testul nuclear din noaptea de duminică spre luni a fost efectuat în subteran, la 30 de kilometri de Punggyeri, la Hwadaeri. Coreea de Nord a confirmat că a efectuat primul său test nuclear subteran. Ştirea difuzată de agenţia oficială KCNA precizează că testul a fost un "succes 100%" şi nu au avut loc emisii radioactive. Un purtător de cuvînt al Ministerul sud-coreean al Apărării a afirmat că a fost auzită o explozie provenind de la situl Hwaderi, de lîngă Kilju, în provincia Hamgyong, iar Serviciile de Informaţii sud-coreene au înregistrat o activitate seismică avînd o magnitudine de 3,58, provenind tot din Hamkyong, în nordul statului vecin.

Coreea de Nord şi-a avertizat numai aliaţii de efectuarea testului. Astfel, date fiind disensiunile apărute între Phenian şi Beijing, Moscova a beneficiat de un răgaz mai mare faţă de tradiţionala sa rivală, China. Rusia a fost avertizată cu două ore înainte de producerea testului, în timp ce China a primit acelaşi avertisment cu numai 20 de minute înainte. Cu o solicitudine fără precedent, autorităţile de la Beijing s-au grăbit să îşi informeze şi omologii de la Washington, un gest ce riscă să îngheţe relaţiile cu vecinii nord-coreeni. Tot de la Moscova vin şi cele mai pertinente informaţii despre testul nuclear. În cursul unei reuniuni guvernamentale în prezenţa preşedintelui Putin, ministrul rus al Apărării, Serghei Ivanov, a afirmat că bomba atomică testată avea o putere de cinci pînă la 15 kilotone echivalent dinamită. Anterior, directorul Centrului pentru Cercetări Seismice de la Daejeon, în Coreea de Nord, Chi Heon-cheol, afirmase că puterea deflagraţiei a fost echivalentă cu detonarea a 800 de tone de dinamită. De altfel, nivelurile de radiaţie din regiunea Primorie, situată în Extremul Orient rus s-au încadrat în limite normale, conform Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă.

Într-un gest unic de distanţare de un posibil aliat, Iranul a anunţat că este partizanul unei "lumi fără arme nucleare". Purtătorul de cuvînt al Ministerului iranian al Afacerilor Externe, Mohammad Ali Hosseini, a făcut această afirmaţie în replică la testul nuclear al regimului de la Phenian.

Informaţii contradictorii

Un cutremur cu magnitudinea de 4,2 grade pe scara Richter a fost înregistrat în Coreea de Nord, unde autorităţile au anunţat că au efectuat un test nuclear, a confirmat luni Institutul Naţional de Geofizică din Statele Unite. Este vorba despre un fenomen produs la adîncime mică sub scoarţa terestră, foarte aproape de suprafaţă, la 385 de kilometri la nord-est de Phenian şi la 70 de kilometri la nord de Kimchaek şi 90 de kilometri la sud-vest de Chongjin. Şi cercetătorii niponi şi sud-coreeni au confirmat că au detectat un seism moderat, în Coreea de Nord, în chiar presupusul moment al efectuării testului nuclear anunţat de regimul de la Phenian.

Programul nuclear nord-coreean are principalul centru la complexul de la Yongbyon, localitate situată la circa 100 de kilometri la nord de capitala Phenian. Instalaţia constă într-un reactor de cinci megavaţi şi o uzină de reprocesare a plutoniului, acolo unde are loc extragerea materialului nuclear din sursele deja folosite. Experţii susţin că statul nord-coreean a obţinut o cantitate de material fisionabil suficientă pentru a produce una sau două arme atomice încă de la începutul anilor '90. În octombrie 1994, Statele Unite şi Coreea de Nord au încheiat un acord conform căruia complexul de la Yongbyong urma să fie închis în schimbul construirii unei serii de reactoare de neproliferare de către un consorţiu internaţional. Proiectul a fost însă amînat. În octombrie 2003, oficialii de la Phenian au anunţat că şi-au consolidat capacitatea nucleară prin reprocesarea a 8.000 de bare de combustibil. Experţi din cadrul serviciilor americane de informaţii au confirmat că specialiştii nord-coreeni ar putea extrage destul material nuclear din aceste bare încît să producă între patru şi şase arme atomice. În februarie 2005, Coreea de Nord a anunţat, pentru prima dată, că are în dotare armament nuclear.

Coreea de Nord derulează un program extins de înarmare cu rachete, dar nimeni nu poate stabili dacă regimul de la Phenian poate construi o armă nucleară de dimensiuni reduse astfel încît să poată fi transportată de un proiectil. Statul nord-coreean a lansat, la 5 iulie, şapte rachete, printre care şi cea cu rază lungă de acţiune, Taepodong-2, care ar putea atinge teritoriul american în viitor.

Comunitatea internaţională condamnă ferm

Testul a survenit într-un context în care premierul nipon şi liderii chinezi, reuniţi la Beijing, au trimis, duminică, "un mesaj puternic" Coreii de Nord. Preşedintele sud-coreean Roh Moo-hyun a convocat imediat un consiliu de urgenţă, iar şeful Statului Major Interarme din Coreea de Sud a ordonat trupelor militare să ridice nivelul de alertă. Autorităţile de la Seul au suspendat ajutorul umanitar pe care l-a acordat Coreei de Nord după inundaţiile devastatoare din această veră. Premierul nipon Shinzo Abe a calificat drept "de neiertat" testul nuclear anunţat în aceeaşi zi de Coreea de Nord. Şeful guvernului de la Tokyo s-a aflat luni, la Seul, unde a efectuat o vizită istorică. Guvernul nipon a constituit o celulă specială de criză, iar premierul Abe le-a cerut miniştrilor să colecteze şi să analizeze toate informaţiile legate de test, în cooperare cu Statele Unite şi cu statele vecine. Japonia va cere sancţiuni suplimentare la Naţiunile Unite.

La rîndul său, Casa Albă a condamnat testul. Rusia a cerut Coreei de Nord să respecte fără întîrziere Tratatul de Neproliferare Nucleară şi să reia negocierile. Rusia a mai cerut ţărilor implicate să dea dovadă de reţinere în ceea ce priveşte măsurile adoptate. Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a condamnat testul nuclear şi i-a reunit de urgenţă pe ambasadorii statelor membre ale Alianţei Nord-Atlantice. Şi directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, Mohamed ElBaradei, s-a alăturat protestului.

Naţiunile Unite nu a comentat, deocamdată, informaţiile privind efectuarea testului. Cei 15 membri ai Consiliului de Securitate, prezidat în luna octombrie de Japonia, au convocat, luni după-amiază, o reuniune de urgenţă, cu uşile închise în privinţa Coreei de Nord. Reuniunea a debutat însă indirect cu un răspuns adresat Coreei de Nord. Consiliul de Securitate a decis să recomande Adunării Generale alegerea lui Ban Ki-moon, actualul ministru al Afacerilor Externe al Coreei de Sud, în funcţia de secretar general, pentru a-i succeda lui Kofi Annan de la 1 ianuarie 2007. Au existat suspiciuni cu privire la intenţiile regimului de la Phenian de a efectua un nou test nuclear imediat după propunerea şefului diplomaţiei sud-coreene la conducerea Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Doar cinci state sînt considerate puteri nucleare oficiale

Statele Unite, Franţa, Marea Britanie şi China, care au efectuat teste nucleare înainte de 1967 sînt considerate puteri nucleare oficiale, fiind singurele autorizate legal să deţină arma nucleară, conform Tratatului de Neproliferare Nucleară din 1968, ce implică acorduri de garanţie cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică. India şi Pakistanul, care au realizat cîte şase teste nucleare, nu au subscris obligaţiilor Tratatului. Experţii occidentali sînt de părere că şi Israelul ar avea arma atomică. Statul evreu nu a recunoscut niciodată oficial acest lucru, dar Institutul Internaţional de Studii Strategice din Londra apreciază că Israelul posedă circa o sută de focoase sau obuze nucleare.

Iranul susţine că stăpîneşte metoda de îmbogăţire a uraniului, operaţiune ce permite producerea de combustibil civil pentru alimentarea unei centrale nucleare sau a materialului de fisiune pentru fabricarea unei bombe atomice.

Africa de Sud, Argentina, Brazilia, Kazahstan, Belarus, Ucraina şi Libia au renunţat oficial la armamentul nuclear. La sfîrşitul perioadei de apartheid, autorităţile de la Pretoria au efectuat dezarmarea nucleară calificată drept "un model de cooperare" de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, care a supravegheat procesul între 1993 şi 1994. Siria, Egiptul, Nigeria şi Taiwan sînt bănuite că desfăşoară activităţi nucleare militare.