Premierul britanic se confruntă cu o nouă provocare privind capacitatea sa de a se menţine la putere. Conferinţa anuală a Partidului Laburist, aflat la putere, care a debutat duminică, este crucială atît pentru Tony Blair, cît şi pentru ministrul de Finanţe, Gordon Brown, ale căror relaţii tensionate au dominat politica britanică de aproape un deceniu. Blair, care luna aceasta a pus capăt unui val de nemulţumiri în cadrul partidului, promiţînd să se retragă în decurs de un an, speră să evite presiunile exercitate asupra sa de a părăsi postul mai devreme decît la termenul stabilit de el. Premierul se va axa în schimb asupra necesităţii de reformare a partidului, pentru a face faţă opoziţiei conservatoare care a preluat conducerea în sondajele de opinie sub conducerea noului său lider, David Cameron.

Tony Blair, care se va adresa congresului mîine, pentru ultima dată în calitate de lider al laburiştilor, a nemulţumit numeroşi membri ai partidului din cauza sprijinului acordat invaziei din Irak, a politicii sale din Orientul Mijlociu şi a reformelor instituite în domeniul serviciilor publice. Liderii laburişti depun eforturi pentru a face front comun la reuniunea partidului, cu scopul de a evita o nouă lovitură de imagine adusă formaţiunii. Însă problema conducerii este, în mod sigur, subiectul principal al dezbaterilor în rîndul delegaţilor. Mii de manifestanţi au demonstrat, sîmbătă, pe străzile oraşului Manchester, unde are loc conferinţa laburiştilor, în semn de protest faţă de decizia lui Blair de a trimite trupe în Irak şi Afganistan şi cerînd demisia acestuia.

Un sondaj de opinie publicat de "Sunday Times" dezvăluie că aproximativ două treimi din electoratul britanic doreşte ca Blair să fixeze un calendar al retragerii sale în discursul pe care îl va rosti în faţa delegaţilor laburişti, în timp ce 69% consideră că el ar trebui să renunţe la funcţie în primăvara anului viitor. Aproape jumătate din cei intervievaţi şi-au exprimat îndoiala că Gordon Brown ar avea calităţile necesare unui premier. Acesta se va adresa deputaţilor laburişti încercînd să demonstreze că are charisma şi viziunea necesare preluării funcţiei de premier.