La Muzeul de Artă Populară, cercetarea etnografică este o preocupare permanentă. Prin primele achiziţii care datează din anii 1971-1972 s-a avut în vedere salvarea tuturor dovezilor de cultură materială şi spirituală de pe pămînt dobrogean. Politica proprie de cercetare şi achiziţionare sistematică, pe genuri ale creaţiei populare, conform unui plan bine structurat din punct de vedere documentar, artistic şi zonal, relevă interesul instituţiei de cultură pentru realizarea unei cercetări ştiinţifice temeinice. În acest context se înscrie şi activitatea de cercetare, concretizată în seria cu numele „Dobrogea - studiu etnografic“. Cel de-al treilea volum - „Turcii şi tătarii“- din această serie, conceput ca o continuare a celor precedente - „Românii autohtoni“ (vol. I) şi „Românii balcanici (aromânii)“ (vol. II) - urmează să fie lansat anul viitor. Volumul IV îi va aduce în prim-plan pe ruşii lipoveni, pe bulgari, armeni, evrei, italieni şi ţigani. „Cercetarea ştiinţifică în Dobrogea s-a constituit în obiectiv tematic cu caracter permanent, cercetare finalizată sub toate aspectele, de teren şi de arhivă. Rezultatele acesteia s-au concretizat într-o apariţie editorială în trei volume, sub titlul Dobrogea-studiu etnografic“, a declarat dr. Maria Magiru, directorul Muzeului de Artă Populară.

Colecţiile de etnografie ce au constituit nucleul de patrimoniu al Muzeului de Artă Populară au fost alcătuite în anii 1973-1980. Grupate pe genuri de creaţie, acestea ilustrau o varietate de conţinut specifică etniilor, pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru prima dată se punea în evidenţă specificul românesc al unui concept de artă românească dobrogeană. „Acumulările de patrimoniu s-au făcut treptat, fiecare moment dîndu-ne posibilitatea aprecierii cantitative şi calitative al unui gen de creaţie, astfel încît se poate spune că, în prezent, toate zonele etnografice sînt reprezentate proporţional în colecţiile noastre, conform strategiei stabilite“, a specificat dr. Maria Magiru, directorul Muzeului de Artă Populară.