Theodor Stolojan se numără printre politicienii care nu au ratat niciun prezidiu fundamentat pe ifosele celor aflaţi, într-un moment sau altul al istoriei patriei, la putere. De la un ciclu electoral la altul, domnul Stolojan a vegheat cu conştiinciozitate şi abnegaţie proletară cînd stînga lui Iliescu, cînd dreapta lui Băsescu! În ultimii ani, prezidiile Puterii, indiferent de culoarea lor politică, au strălucit prin prezenţa creativă şi neobosită a lui Theodor Stolojan. Omul din prezidiu şi-a făcut datoria! A oblojit stînga lui Iliescu, după care, printr-un efort de-a dreptul suprem, i-a pus lui Băsescu pe tavă jumătate din Partidul Naţional Liberal. Desigur, Băsescu ar fi preferat capul premierului Tăriceanu bine împănat cu fructe de pădure! Ca şi Stolojan, sînt numeroşi alţi politicieni care se bat pentru un loc în prezidiu, chiar dacă ambiţiile lor se reflectă la o scară mai mică. Sînt oameni făcuţi pentru a ocupa vremelnic, pentru că, astăzi, şedinţele ţin mult mai puţin ca altădată, un loc în prezidiu. Theodor Stolojan este un titan al prezidiilor de stînga sau de dreapta. Pe plan local, adică, vreau să zic, la o scară mai mică decît scara avionului utilitar, Petre Stancă este un fel de Stolo în miniatură. Acum, după ce a provocat scandal în Consiliul Judeţean şi în PSD, nici usturoi nu a mîncat şi nici în prezidiu nu a stat! Din punct de vedere al prezidiilor, Theodor Stolojan este un politician versat şi cu multe medalii pentru merite necunoscute. Domnia sa a reuşit să facă din prezidiu un subiect inedit de telenovelă politică plîngăcioasă. Naţiunea este şi acum sfîşiată de momentul în care prezidentul, izbucnind în plîns, după ce s-a agăţat ca un înecat de umerii lui Stolo, a inundat peste cota de avarie prezidiul din care făcea şi el parte. Omul din prezidiu a schimbat fundamental fusul orar al politichiei. Stolo s-a internat vremelnic, acuzînd o boală enervantă, iar Băsescu a urcat în fruntea prezidiului prezidenţial. De la drama cu arici prezentată mai sus, tot mai mulţi politicieni îşi construiesc cariera politică în jurul prezidiilor. Înainte, cînd exista bun simţ în politică, prezidiul avea locuri limitate şi beneficia de un spaţiu redus. De cînd partidele se înfrăţesc în gaşcă, cum e şi cazul PD-L, sînt agreate prezidiile de tip hangar în care să poată intra cît mai mulţi oportunişti şi vedete de mîna a doua din politichie. Să încapă toată lumea! În curînd, vor fi proiectate prezidii pentru toţi membrii de partid, în sală fiind aşezaţi doar invitaţii la congres! Theodor Stolojan este virtual campion al prezidiilor. Fără el, aşezat pe saunul ce i-a fost rezervat pe viaţă, nu se ţine nicio cuvîntare! Nivelul nostru de trai se măsoară în cuvîntări şi prezidii cît mai aglomerate cu gornişti care poartă ecuson sau etichetă. Din acest punct de vedere, nu se poate spune că nu trăim bine! Prezenţa lui Theodor Stolojan în cît mai multe prezidii reprezintă o garanţie că promisiunile pedaliştilor nu vor rămîne de căruţă sau de bicicletă. Puppy de la noi este produsul omului din prezidiu, doar că el s-a pierdut de-a binelea în doctrina pedalistă. Cînd vedeţi un periscop săltînd din marea prezidiului, să ştiţi că Puppy se află prin apropiere. Atenţie, s-ar putea să-l confundaţi cu un trabuc de lux!