Dracului din politichie i se face din nou curte. O vreme, ce-i drept, nu l-a mai băgat nimeni în seamă. În diverse scandaluri politice, dracul a fost folosit pe post de destinaţie pentru cei drăcuiţi. În astfel de situaţii, politicienii au două alternative, fie te dau dracului, fie te trimit la origini. Oricum, în ultima perioadă, care, după cum ştim cu toţii, a culminat cu păruiala drăcească dintre prezidentul Băsescu şi premierul motociclist pe contrasens, dracul a fost plasat într-un oarecare anonimat. Adică, vreau să spun, nu a mai fost împins în prima linie a frontului, combatanţii mulţumindu-se să citeze doar din operele sale clasice. Chestia asta a convenit de minune unor politicieni care aşteptau de multă vreme un prilej favorabil ca să afirme că s-au spălat de Satana. Ptiu, drace, farmece nu face! De atîta stuchit, fereastra României s-a umplut de zoaie de sus pînă jos. În cazul dracului, se pune un accent deosebit pe coada sa multifuncţională. Îi auzim deseori pe politicieni spunînd: ”Şi-a băgat dracul coada!” Şi-a băgat dracul coada cu indicaţii de sus, pentru că nimic nu este întîmplător! Ştim noi bine cine este responsabil cu coada dracului şi cu vîrîtul ei pentru a amplifica suspansul disputelor conflictuale. Dracul a fost folosit ca îmbîrligător de după cortină, cunoscute fiind calităţile sale de fitilist cu coada sa bine răsucită. Cu cît se apropie alegerile, nu-i aşa?, rolul dracului, ăla alintat Michiduţă, se schimbă în funcţie de interesele de moment ale formaţiunilor politice înscrise în cursa pentru binele liderilor lor. S-a gîndit cineva că dracul, în loc să îmbîrlige, este dispus să medieze un conflict sau altul, indiferent de culoarea politică? Şi-au imaginat paranormaliştii politichiei că cerul gurii lor se poate transforma din negru în roz? Ei bine, la acest moment, toate sînt reale şi posibile! E bătaie mare la Starea Civilă, notariatele sînt luate cu asalt, ca şi primăriile. Tot mai multe partide pricăjite, care, din cauza staturii lor de piticot nu pot trece linia de sosire a Parlamentului, şi-au manifestat dorinţa de a se face frate cu dracul! Numărul cererilor de acest fel a crescut vertiginos. Aud peste tot lamentări de genul: ”Domnule, trebuie să ne facem urgent frate cu dracul. Morţi, copţi, ca să nu rămînem pe tuşa politichiei, este musai să ne facem frate cu dracul!” Acesta este imperativaul zilei. Toţi sărăntocii în voturi din politichie îşi pun mari speranţe în frăţia cu dracul. Au uitat cînd îl înjurau, îl stucheau şi strigau: ”Piei, Satana”. A nu se confunda cu Santana. Văd pe cîte un politician de doi lei mergînd cu cuţitul la cingătoare. A crescut violenţa, dar nici chiar aşa! Domnul în cauză mă linişteşte: ”Nu te speria, îl caut pe dracul să mă fac frate cu el”. Scaraoţchi a ajuns vedeta principală a politichiei noastre pline de zoaie. Ferestrele sale sînt murdare pentru ca poporul amărăştean să nu asiste la frăţiile unor politicieni cu dracul. Doar ştiţi de ce. Una spun în faţă şi alta fac cu dracul în spate. Cum, anul acesta, miza electorală întrece toate fanteziile ciolănarilor de profesie, cu siguranţă, vom asista la cumetrii şi chiar căsătorii cu dracul. Să nu le uraţi ăstora casă de piatră că ne ducem dracului! Ptiu, să nu uit să scuip în sîn!