S-a discutat şi s-a scris foarte mult pe tema baronilor locali. S-au dat tot felul de definiţii şi s-au făcut zeci de comentarii. Dintre toate ieşirile la rampă pe această temă am reţinut opinia unui domn parlamentar. Declaraţia sa a ieşit din toate tiparele existente. Spunea respectivul, luînd de bază propria sa biografie, că baronul nu este altceva decît un sculer-matriţer! Revin asupra acestei definiţii, pentru că se dovedeşte a fi extrem de bine ancorată în realitate. Sînt în măsură să spun acum că respectivul domn parlamentar are perfectă dreptate. Politichia a fost invadată de tot felul de sculeri matriţeri. Mulţi dintre ei, care nu au nici o legătură cu politica, par a fi fugit de la şcoala de meserii, grupa repetenţi. Sînt stîngaci şi habar nu au cum să se poarte ca nişte politicieni autentici. Cu alte cuvinte, sculerii în cauză sînt adevărate bîte. Ca şi la şcoala de meserii, îşi dau adeseori cu secera şi ciocanul peste mîini. Îi cunoşti de la o poştă pentru că sînt plini de vînătăi. Unii au degetele zdrelite sau ochii tumefiaţi. Se joacă cîte unul la strungul politichiei şi îi sare şpan în ochi. Nu poartă ochelari de protecţie, ca să nu se spună că poartă ochelari de cal. Am mai vorbit noi despre liderii îndobitociţi de excesul de ochelari de cal. S-au înmulţit sculerii matriţeri din politichia noastră. Pe vremuri aveam un singur cizmar în fruntea ţării. Ne pingelea ăsta viaţa de ne săreau fulgii din cap! A pus poporul pe calapodul său mai bine de 25 de ani. În acea perioadă nimeni nu auzise de sculerul matriţer, iar istoricii nu intuiau că din sămînţa lui va ieşi baronelul de astăzi. N-am crezut niciodată că tagma sculerilor matriţeri ne va lăsa în izmene. Pur şi simplu, numai în izmene. Şi dacă o să o ţinem, fraţilor, tot aşa, parcă văd că rămînem fără ele, că i-au apucat pe unii pandaliile cînd au auzit că nu mai este nimic de furat în ţărişoara asta! S-a apucat un fost prim-ministru să-şi dea el cu părerea în materie de furtişaguri şi să facă anunţuri menite să-i alerteze pe jefuitorii de profesie. Şi-au strîns sculerii rîndurile şi au dat năvală peste tot ce a mai rămas de furat. Sculerii s-au liniştit cînd au văzut că mai au încă de jumulit bine de tot. Unii dintre ei, chiar foarte supăraţi, nu au pierdut prilejul de a-l lua peste picior pe fostul prim-ministru poet, concluzionînd că nu le-a fost dat în viaţa lor să audă o glumă mai proastă... Sculerii matriţeri ajunşi baroni nu s-au mai mulţumit doar cu bogăţiile adunate de pe urma noastră. Ei visează la funcţii cît mai importante. Trag sforile să ajungă în Parlament. Sînt mulţi sculeri matriţeri cărora nu le mai plac poziţiile pe care le ocupă în prezent pe plan local. S-au săturat de administraţia locală, de fotoliile de directoraşi, de mapa de şefuleţi. Ei aspiră acum la paratrăznetul Parlamentului, unde e cald şi bine şi nimeni nu se ia de tine. Cînd ţi-ai făcut suma, e numai bună o brumă de imunitate. Sculerii matriţeri vor să renunţe la statutul de baroni locali. S-au plictisit. Îi văd pe mulţi cum cască şi cum se tîrăsc agale prin urbea noastră. Unii sînt şi puţin îngrijoraţi şi gîndesc ei bine că ar trebui ca şi sculerii să aibă parte de mai multă protecţie. Sigur, în funcţie de capacitatea fiecăruia, sînt scule mari şi scule mai mici. Indiferent de toate datele matematice luate în calcul, toţi sînt răi, aroganţi şi proşti. Sculerul matriţer devenit baron este un parvenit de cea mai înaltă clasă. La ce să te aştepţi de la el? Ăsta e în stare de orice ca să-şi vadă matriţa lui politică în căruţă. Greu se mai schimbă un sculer matriţer care se dă mare sculă şi care confundă urbea cu matriţa lui. Culmea tupeului, sînt unii care ne scot ochii cu realizările lor contrafăcute…