Poliţia, autorităţile şi Biserica Catolică au încheiat un acord prin care protejau un preot acuzat că ar fi comis un atentat cu bombă, în 1972, în care au fost ucise nouă persoane, în Irlanda de Nord, dezvăluie raportul unei anchete, dat publicităţii marţi.

La aproximativ 40 de ani după atentat, la Claudy, în apropiere de Londonderry, un raport semnat de mediatorul din cadrul poliţiei nord-irlandeze (PSNI) Al Hutchinson, dezvăluia că anchetatorii au stabilit că preotul Chesney coordona operaţiunile Armatei Republicane Irlandeze (IRA, organizaţie separatistă catolică) în sudul Derry şi că acesta era principalul suspect în comiterea mai multor atentate, între care şi cel de la Claudy. Trei maşini-capcană au explodat în iulie 1972, în acest sat, în care au fost ucise nouă persoane, între care şi o fetiţă. Atentatul avea loc la şase luni de la masacrul de la Londonderry, cel de al doilea oraş irlandez ca importanţă, unde paraşutişti britanici au tras în mulţimea de manifestanţi, ucigând 13 persoane. Un poliţist a cerut arestarea preotului, dar superiorii acestuia au refuzat acest lucru, preferând să facă apel la autorităţi. Cazul a fost discutat în cadrul unei întâlniri, în decembrie 1972, între secretarul de Stat britanic pentru Irlanda de Nord, William Whitelaw şi conducătorul Bisericii Catolice irlandeze, cardinalul William Conway. Cei doi au convenit, atunci, mutarea preotului în Irlanda, în afara jursdicţiei britanice, hotărâre pusă în practică în 1973. Acesta murea şapte ani mai târziu, la vârsta de 46 de ani, din cauza unui cancer. Nicio persoană nu a fost arestată sau inculpată pentru atentatul de la Claudy.

Potrivit autorului raportului citat, Al Hutchinson, ”hotărârea de a-i permite preotului să scape nepedepsit de către poliţie a pătat memoria celor care au fost omorâţi sau răniţi în atentat”. Hutchinson a apreciat că ”a existat o înţelegere secretă, dar acest lucru nu este o crimă”. În opinia primatului Irlandei, cardinalul Sean Brady, ”preotul Chesney ar fi trebuit să fie arestat şi interogat”. Actualul secretar de Stat britanic pentru Irlanda de Nord, Owen Paterson, şi-a exprimat ”tristeţea profundă”.